Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Raportul include o analiză a datelor statelor membre cu privire la cei mai mari 100 de beneficiari finali ai finanțării în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Comisia oferă, de asemenea, orientări suplimentare cu privire la conceptele cheie din Regulamentul RRF, pentru transparență și claritate, care sunt prezentate în anexele la raport: Implementarea și plățile în cadrul RRF s-au accelerat după unele întârzieri înregistrate din 2023 legate în mare parte de invazia Ucrainei de către Rusia, inflația ridicată, constrângerile de aprovizionare și necesitatea adoptării capitolelor REPowerEU. Până în prezent, Consiliul a aprobat 26 de capitole, care oferă fonduri suplimentare pentru derularea reformelor și investițiilor care diversifică aprovizionarea cu energie a UE, accelerează tranziția ecologică și sprijină gospodăriile vulnerabile.
Peste 300 de miliarde de euro din fondurile RRF se estimează că vor fi plătite până la sfârșitul anului 2024.
40% din fonduri au fost deja plătite
Până la 31 august 2024, peste 40% din fondurile RRF disponibile fuseseră plătite statelor membre, plățile granturilor ajungând la 48% și împrumuturile depășind ușor 30%. De la înființarea RRF, Comisia a primit 63 de cereri de plată din 25 de state membre și a plătit 265,4 miliarde de euro. Această cifră include 198,4 miliarde de euro plătite la depunerea cererilor de plată și la îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și țintelor, 56,6 miliarde de euro sub formă de prefinanțări, acordată pentru 21 de state membre până la 31 decembrie 2021 și 10,4 miliarde de euro prefinanțarea REPowerEU plătită tot către 21 de state membre. De asemenea, 170,8 miliarde de euro din suma totală plătită statelor membre se referă la sprijin nerambursabil, iar 94,6 miliarde de euro se referă la împrumuturi.
În urma unui ritm mai lent al plăților în prima jumătate a anului 2023, deoarece eforturile au fost orientate către revizuirea PRR-urilor, plățile s-au accelerat începând cu a doua jumătate a anului. Între 1 septembrie 2023 și 31 august 2024, 112,0 miliarde de euro au fost plătite statelor membre.
România atrage greu fondurile europene
Un raport al Consiliului Fiscal arată Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care presupune alocări de 28,4 miliarde de euro pentru perioada 2022-2026 (din care 13,5 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi) „se confruntă cu întârzieri semnificative și provocări majore”, arăta Consilul Fiscal. Datele arată că până în acest moment, am atras doar 9 miliarde de euro, ceea ce face ca rata de absorbție a fondurilor din PNRR să fie de doar 30% la jumătatea perioadei. Situația nu arată bine, în general, în ceea ce arată atragerea acestor bani. Absorbția de fonduri europene în primele opt luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 miliarde euro din Cadrul Financiar Multianual (CFM).
„În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, conform unui raport al Consiliul Fiscal emis pe marginea recentei rectificări bugetare operate de Guvern.
Citește pe Antena3.ro
Guvernul a scos din PNRR mai multe proiecte
Din cauza întârzierilor, Guvernul a decis să scoată din PNRR o serie de proiecte care riscau să piardă finanțările pentru că nu mai aveau șanse să fie finalizate până în august 2026 și să le transfere pe finanțări din alte programe. De exemplu, la propunerea Ministerului Sănătății, a fost retrasă construirea a șase spitale sau secții noi, ea urmând să fie finanțată cu bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții, dar la dobânzi mai mari. De asemenea, peste 2.000 de școli vor pierde dotarea laboratoarelor de informatică sau pentru reducerea abandonului școlar. Proiecte eliminate din PNRR și transferate către alte finanțări au avut loc și la CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare, în septembrie anul trecut fiind transferate către Fondul de Modernizare al Uniunii Europene proiectele care vizează electrificarea căilor ferate Constanța - Mangalia și Videle - Giurgiu. Scoaterea acestor proiecte din PNRR va duce evident la utilizarea unor fonduri mai mici din această facilitate financiară. Deocamdată nu este luată în calcul o prelungirea a PNRR după anul 2026, dar această posibilă decizie se va lua doar sub presiunea țărilor cu un cuvânt greu de spus la Bruxelles, dacă și ele se vor trezi în situația de a pierde bani europeni.
Cea de-a treia cerere de plată, întârziată
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis pe 15 decembrie 2023 Comisiei Europene cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR, ceea ce înseamnă o finanțare netă de aproximativ 2,7 miliarde de euro pentru România, din care 1,85 de miliarde de euro sub formă de granturi și 811 milioane de euro sub formă de împrumuturi. Ea acoperă un număr total de 74 de ținte/jaloane aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022. Comisia Europeană a decis însă amânarea plății după ce a constatat neîndeplinirea mai multor condiții. În principal este vorba despre îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat, problemele legate de construcția metroului din Cluj-Napoca (care între timp a și pierdut finanțarea prin PNRR), reducerea pragului prin care o companie se încadrează în categoria microîntreprinderilor. În timp ce cererea de plată 3 este încă în curs de evaluare, Guvernul pregătește deja cererea de plată 4, care în estimările Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene ar urma să fie depusă la Comisia Europeană la finalul lui 2024. Anul trecut, pe 29 septembrie, Comisia Europeană a plătit cea de-a doua tranșă de 2,76 de miliarde de euro către România. Plata a fost posibilă datorită îndeplinirii de către România a 49 de jaloane și de ținte legate de cea de-a doua tranșă. România a primit o plată totală de prefinanțare în valoare de 3,7 miliarde de euro în decembrie 2021 și în ianuarie 2022, precum și un cuantum de 2,6 miliarde de euro în octombrie 2022, în urma îndeplinirii celor 21 de jaloane și ținte incluse în prima cerere de plată.
„Sunt ferm convins că o anumită sumă din cererea de plată numărul 3 va fi reţinută pe o perioadă de 6-8 luni, pentru a se închide toate lucrurile. Comisia, în funcţie de cât ai îndeplinit din jalon, o să reţină o sumă de bani. Asta nu înseamnă că România va pierde acei bani. Asta este negocierea. Eu îmi doresc să fie o sumă cât mai mică din cele aproape 2,1 miliarde (de euro) de primit din cererea de plată. La mai multe companii din energie, cei de la Comisie au venit cu anumite incompatibilităţi sau cu anumite cutume, care ţin de aderarea României la OCDE. De exemplu, Comisia consideră că un secretar de stat nu este îndreptăţit să aplice să fie membru într-un Consiliu de Administraţie. Ca să reaprobi, printr-o selecţie normală, având o altă lege, noile consilii de administraţie, procedura durează între 6 şi 8 luni şi atunci Comisia, în funcţie de cât ai îndeplinit din jalon, o să reţină o sumă de bani”.
Premierul Marcel Ciolacu, conferință de presă 22 august
Punerea în aplicare a RRF, simplificată
„Având în vedere caracterul limitat în timp al RRF, toate eforturile ar trebui să rămână concentrate pe punerea în aplicare deplină și în timp util a planurilor până în 2026”, subliniază Comisia Europeană.
În acest context, aceasta a luat măsuri suplimentare în 2024 pentru a sprijini statele membre în punerea în aplicare a RRF. În iulie anul acesta, Comisia a introdus procese mai simple în orientările actualizate pentru statele membre, cu accent pe modul de revizuire a planurilor, care vor rămâne relevante pentru a aborda blocajele de punere în aplicare. Cerințele de raportare pentru statele membre au fost, de asemenea, simplificate. În plus, s-a oferit o claritate suplimentară cu privire la modalitățile de a combina RRF cu alte programe de finanțare. Uniunea Europeană a continuat, de asemenea, să strângă cu succes fonduri pe piețele de capital pentru a finanța mecanismul, cu peste 60,2 miliarde de euro emise în obligațiuni verzi NextGenerationEU până în prezent.
„Protecția intereselor financiare ale UE este o prioritate de vârf pentru Comisie. Prin urmare, își consolidează continuu cadrul de audit și control, ținând cont și de recomandările Parlamentului European, ale Consiliului și ale Curții de Conturi Europene. Comisia a efectuat 17 audituri ex-post bazate pe riscuri în perioada septembrie 2023 - august 2024 privind îndeplinirea satisfăcătoare a reperelor și a obiectivelor. De asemenea, au fost efectuate patru audituri de sistem ale sistemelor naționale de control. Până la sfârșitul anului 2023, Comisia auditase toate statele membre cel puțin o dată”.
din Raportul Comisiei Europene
Avertismentul Curții Europene de Audit
Nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile de la bugetul UE crește de la un an la altul, se arată într-un raport dat publicității azi de Curtea de Conturi Europeană. Un nivel record al datoriei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inflația ridicată: toți acești factori duc la riscuri financiare din ce în ce mai mari pentru bugetul UE, avertizează auditorii într-un raport publicat la sfârșitul săptămânii trecute. Nivelul de eroare pe partea de cheltuieli (191,2 miliarde de euro) a crescut la 5,6 % (față de 4,2 % în 2022 și 3,0 % în 2021). Acest lucru este îngrijorător. În plus, există nereguli care afectează o parte din cei 48,0 miliarde de euro cheltuiți prin facilitatea de redresare și reziliență. Auditorii au detectat cazuri în care s-au făcut plăți, deși nu erau îndeplinite toate condițiile necesare. Pe lângă aceasta, sistemele de control naționale erau deficiente. Nivelul de eroare estimat nu e un indicator al fraudei, al ineficienței sau al risipei, ci o estimare a sumelor de bani care nu au fost utilizate în conformitate cu normele UE și cu normele naționale, se precizează în raport. În cursul activității lor, auditorii au identificat totuși 20 de cazuri de suspiciune de fraudă.
