Pomenile electorale sufocă Bursa

Pomenile electorale ale Guvernului care au reaprins inflaţia şi au forţat BNR să majoreze dobînzile au dus la căderea Bursei de Valori Bucureşti mai mult decît celelalte burse din regiune. Stere Farmache, preşedintele BVB, a declarat ieri că dobînda mare de referinţă adoptată de Banca Naţională a României (BNR) a determinat o mare parte a investitorilor să treacă de la piaţa de capital la depozite bancare. "Inflaţia şi cotele mari ale dobînzilor, instabilitatea cursului sînt factorii nefavorabili ce influenţează evoluţiile bursiere", a spus Farmache. BNR majorat dobînda de referinţă pînă la 10,25% pentru a combate inflaţia, care a ajuns la 9,04% între lunile iulie 2007 şi iulie 2008.

Pomenile electorale ale Guvernului care au reaprins inflaţia şi au forţat BNR să majoreze dobînzile au dus la căderea Bursei de Valori Bucureşti mai mult decît celelalte burse din regiune. Stere Farmache, preşedintele BVB, a declarat ieri că dobînda mare de referinţă adoptată de Banca Naţională a României (BNR) a determinat o mare parte a investitorilor să treacă de la piaţa de capital la depozite bancare. "Inflaţia şi cotele mari ale dobînzilor, instabilitatea cursului sînt factorii nefavorabili ce influenţează evoluţiile bursiere", a spus Farmache. BNR majorat dobînda de referinţă pînă la 10,25% pentru a combate inflaţia, care a ajuns la 9,04% între lunile iulie 2007 şi iulie 2008.

LIPSĂ DE INVESTITORI. Stere Farmache a adăugat că amplitudinea indicelui BET, ce măsoară principalele companii listate, este mai mare comparativ cu bursele din Polonia, Cehia, Ungaria din cauza investitorilor investiţionali care lipsesc, ceea ce a dus şi la lichidităţi mici. El a dat ca exemplu fondurile private de pensii, care în aceste state sînt funcţionale de mai mult timp, iar în Polonia au obligaţia de a investi doar pe piaţa internă. "În acest moment există un paradox, economia merge bine, companiile listate prezintă rezultate foarte bune şi totuşi cotaţiile scad", a completat Farmache. Companiile non- financiare de pe BVB au prezentat în primul semestru al acestui an profituri nete mai mari cu 60% faţă de cele din aceeaşi perioadă a lui 2007, de la 1,53 miliarde de lei la 2,25 miliarde de lei. În acelaşi timp, societăţile financiare (SIF-uri, bănci, asigurări, societăţi de servicii financiare ­ n.r.) au prezentat profituri nete în creştere cu 16%, de la 819 milioane lei la 946 milioane lei. Indicele BET-C, ce măsoară fluctuaţiile cotaţiilor tuturor companiilor listate, a scăzut cu 38% de la începutul anului, în vreme ce SIF-urile au scăzut cu 56% de la începutul lui 2008, comparativ în lume numai cu picajul bursei din Islanda, care a înregistrat o scădere de peste 50%.

SPECULATORI. "Companiile listate trebuie să aibă grijă şi de investitori, iar politica de dividende să fie mai atractivă. Un investitor care cumpără acţiuni la o companie de 4.000 de lei se aşteaptă la dividende mai mari de 400 de lei", a criticat şi Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, comparînd profitabilitatea investiţiilor de pe Bursă cu cele din depozitele bancare. Mai exact, investitorul caută profit, iar în lipsa dividendelor sau a dividendelor mici acordate în ciuda profitabilităţii mari a companiilor, va face din investitor un speculator, acesta asigurîndu-şi profitul din  jocul cu acţiuni.

LA ANU ŞI LA MULŢI ANI! "Drumul de la bunele intenţii ale statului pînă la fapt este lung", a criticat Farmache politica statului în domeniul listărilor la BVB. Pînă acum statul a listat doar Transelectrica şi Transgaz, iar un lung pomelnic de societăţi a fost dat de autorităţi ca promisiuni de ajungere pe Bursă: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, Romgaz, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Poşta Română, Romtelecom, Fondul Proprietatea. "Fondul Proprietatea este atipic pentru economia românească. Dorim listarea lui la BVB, dar nu putem decît să credem în programul anunţat de autorităţi, şi anume a doua jumătate a lui 2009", a precizat Farmache.

Şi Ministerul Transporturilor a început procedurile pentru listarea pe Bursă pentru nouă companii din portofoliul său. Acestea sînt Metrorex, aeroporturile Băneasa şi Otopeni, Aeroportul Mihail Kogălniceanu, Aeroportul Timişoara, Societatea de Administrare Active Feroviare SAAF, Administraţia Canalelor Navigabile, Administraţia Porturilor Dunării Maritime şi Administraţia Porturilor Dunării Fluviabile. Despre acestora din urmă, Farmache a spus că "sînt foarte puţine şanse ca procedurile de listare să se termine pînă la finele  anului şi că cel mai optimist termen este începutul anului viitor".

RISCURI. "Este şi în interesul statului să listeze aceste companii pentru că aşa vor deveni transparente şi se pot privatiza mai uşor", a apreciat şi Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor. El a spus că brokerii au transmis Guvernului o listă cu mai multe soluţii ce ar putea impulsiona piaţa de capital: reducerea impozitului pe profit pentru companiile ce se listează, reduceri de impozite pentru cetăţenii care vor investi pe bursă precum o lege care să oblige fondurile private de pensii să investească numai în ţară. "O piaţă de capital în scădere într-o economie foarte puternică ar putea duce în final la scăderea economiei, scăderi de rating pentru companiile sale, credite mai greu accesibile şi cu dobînzi mai mari sau să fie văzute mai prost în exterior", a mai declarat Dan Paul.  (Daniel Ionaşcu)

Pomeni fără număr

Jurnalul Naţional a prezentat în dese rînduri pomenile electorale care au reaprins inflaţia. Astfel, dacă la începutul anului premierul Tăriceanu şi Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor (MEF), anunţau că în acest an salariile nu vor creşte peste rata inflaţiei, cele mai mari companii de stat au beneficiat de creşteri mult mai mari, care au antrenat majorări şi în sectorul privat. Potrivit datelor furnizate de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Ministerul Finanţelor şi Monitorul Oficial, faţă de anul 2007 fondurile de salarii la unele companii de stat au crescut cu procente de pînă la 94%.

Conversmin este campionă, cu 94% creştere, urmată de Compania Naţională a Uraniului (+49,7%), Hidroelectrica (+46,29%), Nuclearelectrica (+42,55%), Societatea Naţională a Cărbunelui (+ 40,81%). Următoarele locuri sînt ocupate de către Imprimeria Naţională (39,3%), Romgaz (34,7%), Transelectrica (32,6%), CNADNR (22,9%), Romsilva (21,3%), Compania Naţională a Huilei (20%). Tot peste nivelul inflaţiei au crescut bugetele de salarii şi la Transgaz (19,7%), Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (17,3%), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (15,5%), Termoelectrica (15,2%), Elcen Bucureşti (12,9%) sau CFR Marfă şi CFR Călători (12,7% la ambele).

De asemenea, deşi convenise cu sindicatele creşterea salariului minim pe economie numai dacă se întrunesc parametrii de creştere economică, creştere a productivităţii şi inflaţie, Guvernul a cedat la majorarea acestuia deşi inflaţia se afla mult în afara ţintei. Astfel, de la 1 octombrie salariul minim va creşte de la 500 la 540 de lei pe lună, iar de la 1 ianuarie va ajunge la 600 de lei pe lună. În plus, deşi se stabilise ca pensiile să crească de la 1 ianuarie 2008, autorităţile au devansat majorarea cu 20% de la 1 noiembrie, cînd punctul de pensie va creşte de la 581,3 lei la 697,5 lei.