Premierul Boc nu vede criza

Este oficial: am intrat în recesiune. Economia României a scăzut cu 6,4% în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2008. Însă premierul Emil Boc nu vede bârna din ochiul ţării, ci luminiţa de la capătul tunelului, sau, mai exact, semnele de redresare!

Produsul intern brut (PIB) a scăzut în primele trei luni ale anului cu 6,4% faţă de perioada similară a anului trecut, şi cu 2,6% comparativ cu ultimul trimestru din 2008, potrivit datelor preliminare publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cum şi în trimestrul IV al lui 2008 PIB-ul se contractase cu 3,4% faţă de trimestrul III al aceluiaşi an, cele două trimestre consecutive de scădere economică plasează România în recesiune tehnică. Ţara noastră se plasează pe poziţia a cincea în UE după scăderea de 6,4% a economiei din primul trimestru faţă de perioada similară a anului trecut şi pe locul opt în funcţie de declinul de 2,6% comparativ cu ultimele trei luni din 2008, potrivit datelor Eurostat.

Cele mai severe corecţii ale PIB faţă de primul trimestru din 2008 au fost înregistrate în ţările baltice: economia Letoniei s-a contractat cu 18,6%, cea a Estoniei cu 15,6%, iar a Lituaniei a coborât cu 10,9%.

BOC VEDE LUMINIŢA
Luminiţa de la capătul tunelului, bineînţeles. Premierul Emil Boc nu este impresionat de faptul că economia a intrat în recesiune. El preferă să vadă "partea plină a paharului" şi nicidecum criza în care ne afundăm tot mai mult. "Eu văd partea plină a paharului, era de aşteptat să avem o scădere economică în primul trimestru.

Ceea ce este îmbucurător este că, începând cu lunile martie şi aprilie, se întrevăd semne de redresare economică, care îmi dau speranţa că ceea ce facem este bine, că într-un interval nu foarte lung vom depăşi criza economică", a declarat Boc.

El este optimist şi spune că investiţiile străine au crescut în ultima perioadă, în pofida crizei economice, încasările la buget au început să crească şi şomajul începe să se reducă. "Avem semnale de redresare economică, iar Guvernul va apăsa până la fund pedala investiţiilor pentru salvarea locurilor de muncă ale românilor", a spus Boc.

ANALIIŞTII SUNT SUMBRI
Reculul de 6,4% al PIB-ului a depăşit cu mult aşteptările analiştilor, care estimau o contracţie a economiei de 2%-4,1%. "Rezultatele au fost peste aşteptările noastre şi ale pieţei şi ne gândim să ne revizuim descendent previziunea de PIB pentru anul acesta. Industria şi serviciile au fost principalele sectoare care au determinat o asemenea contracţie a economiei, în timp ce performanţa pozitivă modestă a construcţiilor şi a agriculturii nu a reuşit să contrabalanseze evoluţia din primul trimestru, mai ales că au o pondere scăzută în formarea PIB", a declarat Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, citată de Mediafax.



"Noi ne-am aşteptat la 4,1%. Cifra de 6,4% este mai mult decât ne-am aşteptat. Această cifră afectează segmentul investiţional, care părea că-şi revine în ultimele două săptămâni.
Se va inversa trendul. Vom avea o presiune pe curs şi pe burse, în sensul scăderii investiţiilor", a precizat şi economistul-şef al Unicredit, Rozalia Pal.

Analiştii sunt de părere că rezultatele din primul trimestru vor face mai dificilă atingerea nivelului de - 4,1% de creştere economică convenit de autorităţi cu FMI la încheierea acordului de împrumut. Rozalia Pal consideră că economia va scădea şi în următoarele trimestre. "Ce ştim cu certitudine este scăderea drastică a producţiei industriale. De asemenea, este o corecţie mult mai mare pe partea de consum. Deja şi la investiţii am intrat în teritoriu negativ.

Pe de altă parte, exportul net a contribuit pozitiv", a adăugat ea. Melania Hăncilă consideră că mai sunt încă şanse pentru o scădere economică mai mică de 4%, însă autorităţile trebuie să ia măsuri urgente şi să demareze proiectele de investiţii, şi să mărească gradul de absorţie al fondurilor europene.

La rândul său, economistul ING Bank România Vlad Muscalu consideră că trimestrele trei şi patru ar putea "să arate mai bine" şi crede că este dificil, dar nu imposibil, ca nivelul de -4% să fie atins la finele anului, în contextul în care "se pleacă deja cu un dezavantaj".

Pe de altă parte, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, afirmă că primul trimestru nu este relevant pentru întregul an. "Trimestrul patru, care probabil va fi cel mai bun din 2009, are o pondere aproape dublă faţă de primul", a explicat el.

FRUNTAŞI ÎN UE ŞI LA INFLAŢIE
Creşterea preţurilor în România, în luna aprilie, a fost cea mai mare din toată Uniunea Europeană. Rata anuală a inflaţiei în aprilie a fost de 6,5% în ţara noastră, faţă de 1,2% cât a fost media la nivelul Uniunii, potrivit datelor Eurostat. Cifra ne situează pe prima poziţie în UE, pe locurile următoare se situează Letonia şi Lituania, ambele cu o rată a inflaţiei de 5,9%.

La polul opus, cele mai mari scăderi de preţuri au fost raportate de Irlanda (-0,7%), Portugalia (-0,6%) şi Luxemburg (-0,3%). În ceea ce priveşte rata de creştere a preţurilor în aprilie, faţă de martie, România ocupă poziţia a şasea în clasament, cu o inflaţie lunară de 0,3%, alături de Belgia, Olanda şi Suedia. Cea mai mare rată a inflaţiei a fost înregistrată de Malta (2,3%), urmată de Cipru şi Ungaria (ambele cu 0,9%).

Rata inflaţiei lunare din aprilie a fost la nivelul Uniunii de 0,3%, iar în zona euro de 0,4%. Rata medie a inflaţiei calculată pentru perioada aprilie 2008 - aprilie 2009, faţă de cele 12 luni anterioare, plasează România pe poziţia a cincea în UE, cu o creştere a preţurilor de 7,4%.



Falimente pe bandă
Numărul companiilor care exportă produse din România în alte state s-a redus cu 61,2% în ultimii doi ani, de la 15.800 la 9.800 conform Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Principala problemă cu care se confruntă exportatorii este recuperarea TVA. Asociaţia precizează că Ministerul Finanţelor Publice (MFP) trebuie să restituie exportatorilor aproape 100 de milioane de euro.

"Nici promisa compensare din oficiu a TVA cu celelalte obligaţii fiscale ale exportatorilor nu a început să funcţioneze încă. În plus, ordinul MFP de simplificare a rambursării TVA pentru exportatori stă prin sertarele ministerului de mai multe săptămâni", spune ANEIR. Exportatorii acuză că exact băncile de stat, CEC şi Eximbank au cele mai multe refuzuri şi întârzieri la finanţarea întreprinderilor. O altă supărare este că au fost reduse cu 9,2 milioane de lei (circa 30%) fondurile destinate creşterii competitivităţii exporturilor.

  Daniel Ionaşcu

Prognoze sumbre pentru toată zona
Europa Centrală şi de Est nu va beneficia de o recuperare economică rapidă, iar retragerile de capital străin din regiune vor continua, a declarat economistul-şef al Băncii pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Erik Berglof. Rezultatele din primul trimestru ale economiilor din zonă, precum Ungaria sau Cehia, deşi slabe, arată anumite semne de stabilizare, a adăugat Berglof. Recuperarea economiei nu va fi însă rapidă. "Ne aşteaptă un proces lung (de recuperare - n.r.)", a declarat oficialul.

El a subliniat că investitorii continuă retragerile de capital din Europa Centrală şi de Est, în mare parte ca urmare a lipsei de lichidităţi la nivel mondial, şi este vital ca guvernele din regiune şi instituţiile financiare să lucreze împreună pentru a se asigura că aceste ieşiri de fonduri se desfăşoară "ordonat", fără să vulnerabilizeze sistemul bancar.

Şi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, consideră că recuperarea economiei mondiale este posibilă începând cu prima jumătate a anului 2010. "Am putea vedea o revigorare a activităţii economice la nivel mondial în primul semestru din 2010, iar procesul de inversare a situaţiei ar trebui să înceapă din octombrie, noiembrie sau decembrie 2009", a spus Strauss-Kahn.

Totuşi, riscurile "rămân foarte ridicate", iar o recuperare economică globală depinde de măsurile luate în sectorul bancar. Strauss-Khan a recunoscut că FMI a supraestimat gradul de îndatorare al unor state din Europa de Est, având ca efect o creştere a costurilor de creditare.