ACORD ● Codul de Bune Practici, semnat
După discuţii aprinse şi acuzaţii reciproce, producătorii şi
retailierii au semnat Codul de Bune Practici, document care se speră că
va aduce transparenţă în comerţul cu produse agroalimentare şi chiar
scăderea preţurilor pe termen mediu-lung.
ACORD ● Codul de Bune Practici, semnat
După discuţii aprinse şi acuzaţii reciproce, producătorii şi retailierii au semnat Codul de Bune Practici, document care se speră că va aduce transparenţă în comerţul cu produse agroalimentare şi chiar scăderea preţurilor pe termen mediu-lung.
Producătorii şi retailierii au semnat ieri la sediul Ministerului Agriculturii Codul de Bune Practici pentru comerţul cu produse agroalimentare. Codul va intra în vigoare după ce Consiliul Concurenţei va realiza o analiză pentru a nu se încălca legislaţia specifică. Semnarea Codului pare să consfinţească încheierea războiului dintre producători şi reţelele de supermarketuri, care a izbucnit în luna mai, cînd primii au început să îi acuze pe cei din urmă de abuzuri de putere şi de impunerea de taxe excesive.
EFECTE. Dacian Cioloş, ministrul Agriculturii, care a mediat discuţiile dintre producători şi lanţurile de supermaketuri, susţine că documentul are rolul de a face comerţul mai transparent şi speră că pe termen mediu-lung va conduce la diferenţe de preţuri şi chiar la ieftiniri. "Este un pas important, pentru a civiliza şi a face mai transparent comerţul, inclusiv în aceste mari reţele de distribuţie. Pe termen mediu şi lung, aplicarea acestor reguli va avea un efect benefic, sper eu, şi asupra preţurilor", a declarat Cioloş. Şi reprezentanţii producătorilor şi procesatorilor speră ca primele efectele benefice să se vadă în următoarele luni: "Diferenţele de preţuri ar trebui să apară în următoarele trei-patru luni", a precizat Sorin Minea, preşedintele patronatului Romalimenta.
PREVEDERI. Producătorii consideră că una dintre cele mai importante clauze ale documentului o reprezintă cea care le interzice comercianţilor să îşi oblige furnizorii să vîndă produsele la aceleaşi preţuri la care le-au vîndut lor. Un alt punct fierbinte al codului se referă la modul de formare a preţului de vînzare, care este negociabil în funcţie de avantajele acordate comerciantului (discount, bonus) şi de costurile generate de serviciile prestate de comerciant şi facturate furnizorului. "În aceste condiţii, negocierea preţurilor între furnizori şi comercianţi va permite practicarea unor preţuri diferite de la caz la caz şi va asigura un mediu concurenţial sănătos", se precizează în Codul de Bune Practici. Potrivit documentului, retailerii sînt obligaţi să îi notifice pe producători înainte de a le delista vreun produs şi să le comunice serviciile oferite înainte de efectuarea lor.
De asemenea, hipermarketurile nu îi pot obliga pe producători să contribuie la costurile de marketing ale magazinului, la cele de deschidere a unui nou magazin sau la cele legate de creşterea suprafeţei de vînzare. Nici producătorii nu îi pot obliga pe comercianţi să contribuie la costurile de marketing şi nici nu îi pot condiţiona să păstreze un anumit preţ pe raft. Avînd în vedere faptul că războiul producători-retaileri a scos la iveală întîrzieri mari în efectuarea plăţilor de către aceştia din urmă, documentul recomandă ca termenele de plată să nu depăşească 30 de zile pentru produsele agroalimentare, iar magazinele să plătească penalităţi pentru întîrzierile la plata furnizorilor, similare cu penalităţile plătite de aceştia din urmă.
Citește pe Antena3.ro