Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Serviciile de termoficare prea scumpe, supraaglomerarea arterelor rutiere, locurile de parcare insuficiente, invazia rozătoarelor sau poluarea sunt numai câteva dintre nemulțumirile cetățenilor care locuiesc în marile orașe. Explicația edililor la aceste doleanțe este invariabil legată de lipsa banilor. O analiză a bugetelor acestor primării ne arată însă că deși o țin una și bună cu lipsa fondurilor, primarii nu reușesc să cheltuiască nici măcar bugetele aflate la dispoziție.
La nivelul Primăriei Generale a Capitalei, veniturile au fost anul trecut de 4,98 de miliarde de lei, iar cheltuielile au fost de circa 5 miliarde de lei. Am putea spune că Primăria condusă de Nicușor Dan este un caz fericit, pentru că dacă ne uităm la bugetul edilului Emil Boc din Cluj-Napoca, acesta a avut venituri totale de 1,29 de miliarde de lei, dar cheltuieli de 1,21 de miliarde de lei. Situația a fost aceeași, de exemplu, și la Primăria Iași, care a încasat 1,11 miliarde de lei și a cheltuit 1,09 miliarde, arată datele Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale (DPFBL) din cadrul Ministerului Dezvoltării.
28,57 de miliarde de lei au fost anul trecut veniturile municipiilor reședință de județ, iar cheltuielile au fost de 27,72 de miliarde de lei.
În primele 20 de municipii după nivelul veniturilor, doar două dintre aceste au avut cheltuieli mai mari decât veniturile. Este vorba despre Brașov, care la venituri de 886 de milioane de lei a cheltuit 932,6 milioane de lei și Sibiu, unde primăria a cheltuit 660,6 milioane de lei la venituri de 531,8 milioane de lei. În rest, toate primăriile au închis anul trecut pe excedent, ceea ce înseamnă că edilii marilor orașe nu au motive să se plângă de lipsa banilor.
Nici măcar în orașele situate în zonele mai sărace ale țării primarii nu s-au omorât cu firea când a fost vorba despre investiții, deși nevoile sunt foarte mari. De exemplu, la Vaslui, primăria a avut încasări de 186,3 milioane de lei, dar a reușit să cheltuiască doar 161,6 milioane de lei. În acest oraș, situat în cea mai săracă zonă a țării, taxele și impozitele locale au fost majorate anul trecut cu 3,8% și asta după ce în 2018 ele au înregistrat o majorare de circa 20%. Nici la Slobozia lucrurile nu arată mai bine. Deși a avut venituri proprii de 127,2 milioane de lei, a cheltuit doar 97,3 milioane de lei, încheind anul cu un plus de circa 30 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din venituri a rămas nefolosit de primărie. Covasna este, de asemenea, unul dintre cele mai sărace județe ale țări, dar Sfântu Gheorghe, orașul reședință de județ, nu duce lipsă de bani, ba chiar are în exces. În 2021 a avut venituri de 191,5 milioane de lei, dar a reușit să cheltuiască doar 174,5 milioane de lei. Însă și așa, pentru acest an taxele și impozitele locale au fost majorate, chiar dacă numai cu rata inflației.
Cum arată situația în București
La nivelul Capitalei, veniturile au însumat anul trecut 11,41 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au fost de 11 miliarde de lei. Astfel, cele șapte primării au reușit performanța să încheie pe excedent anul trecut, deși aleșii locali se plâng peste tot că sunt într-o mare suferință financiară. Cu toate acestea, anul viitor taxele şi impozitele locale achitate de bucureșteni vor creşte cu 5,1%, potrivit unei hotărâri adoptate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Creșterea este o indexare cu rata inflației, dar la cum arată cifrele DPFBL majorarea nu era chiar necesară. Primăriile de sector au solicitat majorări mult mai agresive ale unor taxe și impozite locale, cea mai mare fiind o creștere cu 50% a impozitului pe mijloacele de transport cu tracțiune mecanică înmatriculate stabilită pentru fiecare 200 cm3 sau fracțiune. În ceea ce privește primăriile de sector, din cele șase doar cea din Sectorul 2 a cheltuit ceva mai mult decât a încasat. Ea a avut venituri de 1,15 miliarde de lei și cheltuieli de 1,16 miliarde de lei. Excesul financiar s-a făcut cel mai bine simțit la Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand. Aici încasările au fost de 1,2 miliarde de lei, dar cheltuielile s-au rezumat la 832 de milioane de lei. Din punctul de vedere al veniturilor, peste Sectorul 1 a fost Sectorul 3, cu 1,27 de miliarde de lei, dar aici cheltuielile au fost mai mici doar cu două milioane de lei. Nici cel mai sărac sector al Capitalei, Sectorul 5, nu pare a avea probleme cu bani, ba chiar are în exces, pentru că datele DPFBL arată că a avut venituri de 733 de milioane de lei, dar cheltuielile s-au ridicat la suma de 716 milioane de lei. A doua cea mai săracă primărie, cea din Sectorul 4, a reușit să strângă venituri de un miliard de lei și cheltuieli sensibil egale. În ceea ce privește Sectorul 6, aici venituri au fost de 1,068 de miliarde de lei, iar cheltuielile s-au oprit la 1,05 miliarde de lei.
