Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rezerva strategică se situează la 3,18 miliarde de metri cubi de apă, în scădere faţă de 3,45 miliarde de metri cubi în iulie 2022. "Aceasta este suficientă şi poate asigura necesarul de apă pentru toţi beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafaţă", precizează ANAR.
Debitul Dunării la intrarea în țară este de 1.950 mc/s, la jumătate faţă de media multianuală a lunii august de 4.300 mc/s. Însă debitul Dunării, pe secţiunea Baziaş, va fi în creştere și apoi va scădea până la 1.950 mc/s, în data de 9 august.
La staţia hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare şi mai sunt 74 cm până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluţiei nivelurilor pe Dunăre şi în bazinul de aspiraţie al centralei de la Cernavodă.
Nivelul Dunării la Cernavodă va crește ușor şi va ajunge la -168 cm, pe 9 august, ceea ce înseamnă 86 cm până la treapta II de avertizare.
În zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. Apa este asigurată din sursa de apă de suprafaţă sau din subteran.
Totodată, 364 de localităţi din 26 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Maramureş, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Braşov, Harghita, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj, Bihor şi Arad, alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă și 415 din foraje/fântâni din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara şi Maramureş.
Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secţiuni s-au înregistrat debite sub necesar pentru satisfacerea cerinţelor cantitative în bazinele hidrografice Someş-Tisa, Olt, Crişuri, Jiu, Argeş-Vedea, Siret şi în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad.
Debitele au fost, în general, în scădere, cu excepţia cursului mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor Someş, Timiş, Ialomiţa, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu. Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului debitele au fost staţionare.
Debitele medii zilnice se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli între 30% - 80%, mai mari în bazinul Ialomiţei, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenţi ai Argeşului superio şi pe râurile din Dobrogea şi sub 30% pe Siretul, pe râurile din bazinele hidrografice Amaradia, Olteţ, Bârlad şi Jijia. În bazinul Bârladului, debitele vor fi relativ staţionare.
