Un numar 21 de institute de cercetare, aflate in proprietatea statului, vor fi privatizate pana in 2007. Suprafetele mari de terenuri pe care le detin, amplastate in zone bune, risca sa transforme privatizarea cercetarii in ultimul tun imobiliar.

Valoroasele cladiri, terenuri, laboratoare, blocuri ceausiste pentru cercetatori si nu numai sunt o miza imobiliara uriasa. Si asta pentru ca institutele de cercetare, care se intretin financiar acum mai mult din inchiriere de spatii decat din cercetare, detin hectare intregi de teren situate strategic, de exemplu, la intrarea pe Autostrada Soarelui (INS Bucuresti) sau in centrul Capitalei (IMOD, Bucuresti). Mai mult decat atat, pentru ca lucrurile sa fie mai facile, pentru a grabi privatizarea acestor societati comerciale cu capital majoritar de stat care au ca obiect principal de activitate cercetarea - dezvoltarea, presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Razvan Orasanu, va modifica putin cadrul legislativ astfel incat "privatizarea sa se efectueze cu cel mai bun pret posibil", dupa cum a precizat presedintele AVAS. In opinia cercetatorilor, acest lucru va duce la lichidarea institutelor de cercetare.

ATRACTIE. Institutul National de Sticla (INS) din Bucuresti traieste, conform AVAS, in proportie de 45,2% din cercetare si 54,8% din alte activitati. Conform lui Radu Minea, presedintele Federatiei sindicatelor din cercetare, terenurile Institutului sunt vizate pentru ca sunt amplasate la intrarea pe Autostrada Soarelui. Pe de alta parte, INS Bucuresti nu este in pierdere, avand un profit, in 2005, de 600.000 RON. "Acolo unde activitatea de cercetare exista intr-adevar, ea va fi sprijinita", spunea in urma cu cateva zile Razvan Orasanu. In acest sens, pentru a vedea unde se mai face cercetare si unde nu, AVAS impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii vor efectua o analiza a acestor institute. CASSTIL Bucuresti care are singurul laborator pentru testarea jucariilor pentru copii, situat in zona Pantelimon, este, conform AVAS, in pierdere. Si pentru MASTER Bucuresti, care detine terenuri la intrarea pe autostrada Bucuresti - Pitesti se va gasi o solutie. Conform AVAS, 62,81% din veniturile MASTER sunt din alte activitati. Nici in tara lucrurile nu sunt mai roz. Unul dintre institutele care au mare cautare in Satu Mare, pentru terenuri evident, CEPROM Satu Mare este considerat de AVAS unul dintre institutele care au venituri in proportie majoritara din alte activitati.

DECIZIE. Razvan Orasanu, seful AVAS, va schimba legislatia privatizarii special pentru cercetare

LEGISLATIE. Daca acum, conform actualei legi, vanzarea se face prin utilizarea metodei de negociere cu selectie pe baza de oferte tehnice, in cadrul careia oferta tehnica trebuie sa aiba o pondere de 60%, proiectul postat pe site-ul Autoritatii spune ca "Vanzarea actiunilor detinute de stat la societatile comerciale de cercetare-dezvoltare se realizeaza de institutia publica implicata, prin utilizarea oricarei metode de vanzare de actiuni prevazute de cadrul legislativ existent, referitor la privatizarea societatilor comerciale".

Ce se va proteja in acest caz? Se vor mentine dispozitiile referitoare la protejarea documentatiilor de interes national, a rezultatelor cercetarii si a personalului incadrat pe functii de specialitate. Mai mult decat atat, articolul in care se preciza ca viitorii proprietari trebuie sa faca investitii va fi abrogat.

La ora actuala, in institutele de cercetare lucreaza aproximativ 6.000 de cercetatori atestati, conform lui Radu Minea, presedintele Federatiei sindicatelor din cercetare.

MAJORARE DE CAPITAL

Zestrea imobiliara pune in pericol si activitatea Institutului de Tehnica si Calcul (ITC), societate fondata in 1967. In perioada 1990-1993 a avut loc reorganizarea structurii si profilului de activitate ale ITC. Incepand cu 1994, ITC a initiat o strategie de dezvoltare cu activitati bazate in principal pe dezvoltare de software, furnizarea de solutii TI si integrare de sisteme. Societatea nu are probleme cu asigurarea activitatii. Numarul de comenzi este chiar mai mare decat posibilitatea de executie, apreciaza directorul Grigore Popescu. Cu toate acestea, emotiile privatizarii nu ocolesc ITC-ul. Numerosi investitori imobiliari sunt interesati de societate, dupa cum recunoaste directorul. El considera ca activitatea de cercetare ar trebui protejata. A propus ca privatizarea societatii sa se desfasoare prin majorare de capital. Salariatii ar putea participa la majorarea capitalului societatii, astfel incat sa detina jumatate din actiuni depunand suma la care este evaluata in prezent societatea. Infuzia de capital ar ajuta societatea la dezvoltarea ulterioara. Pe de alta parte, chiar daca ar fi cumparata de altcineva, chiar in interesul pastrarii domeniului de activitate, Popescu se teme ca cei mai buni oameni vor pleca la alte societati sau chiar vor forma una noua. Directorul spune ca nu a cerut nici o scutire la pret si ca exista deja aranjamentul pentru finantarea achizitiei, dar in acelasi timp se teme ca nu ar putea face fata investitorilor imobiliari cu o potenta financiara mult mai mare decat cei 200 de angajati ai societatii.

Specialistii

Institutul Simtex SA a gasit o nisa de piata. Pentru ca nu pot produce utilaje in serie, acesta fiind un domeniu foarte competitiv si greu de patruns, firma s-a orientat pe producerea de unicate. Pe romaneste, societatea creeaza un utilaj plecand de la piesa pe care acesta trebuie sa o execute.

In prezent, firma urmeaza sa livereze utilaje pentru Automobile Dacia SA si Arctic SA, pe care firmele le vor utiliza la unitati de productie din afara tarii. Societatea este declarata de interes strategic, fiind furnizor pentru Fabrica de Combustibil Nuclear si Sucursala de Cercetari Nucleare. "Dupa 1 ianuarie 2006, simtim un interes crescut. Incomparabil, mai multi potentiali parteneri se interseaza de ce putem face si ne cer oferte", apreciaza Marian Brutaru, director general al Simtex SA. "Multi descopera ca in Romania se pot crea asemenea echipamente", spune directorul societatii. Firma obtine 90% din venituri din activitatea de baza.

PERICOLE. Pe langa sediul central din Bucuresti, societatea are si sucursale in Cluj, Sibiu, Iasi si Timisoara. Din aceasta cauza managerul crede ca societatea este interesanta si din punct de vedere imobiliar, fapt ce o face vulnerabila pe termen lung. "Cladirile sunt frumoase si bine pastrate", spune directorul. El se teme ca initiativa AVAS de a schimba regulile privatizarii societatilor din cercetare-dezvoltare va afecta societatea pe care o conduce. "Cred ca cercetarea-dezvoltarea trebuie sa ramana in viata in Romania pentru dezvoltarea ei viitoare", considera Brutaru. "Cea mai mare valoare a societatii sunt specialistii. Ei nu pot fi formati de azi pe maine, este o experienta acumulata in zeci de ani de munca. Cladirile se pot construi, dar oamenii nu se pot educa in domeniul tehnic peste noapte", spune el. La MEC au fost depuse scrisori de intentie de societati din Italia, Turcia, SUA, Spania, unele dintre ele fiind firme cunoscute. Calea ideala pentru privatizare este ca societatea sa fie cumparata de o firma straina in asociere cu salariatii. "Doar cei care activeaza in domeniu pot aprecia si pot dezvolta activitatea", considera directorul, care spera ca acest proces sa se finalizeze cat mai repede, deoarece este esential ca societatea sa primeasca o infuzie de capital, dar totodata si piata, deoarece investitorii vin si cu un portofoliu de clienti. El doreste o privatizare rapida care sa relanseze societatea, altfel existand riscul ca specialistii sa plece la firme din domenii conexe. Iar oameni noi este dificil sa mai gaseasca.