Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform acestuia, prețurile angro ale gazelor au scăzut pentru prima dată de la începutul anului 2024, în principal din cauza unei creșteri a importurilor de GNL. În ceea ce privește energia electrică, producția de energie solară a atins un nivel record, în timp ce producția de energie hidroelectrică a scăzut brusc, scrie CEE Energy News.
Cel mai recent raport privind piața gazelor arată că prețurile medii angro s-au situat la 35 de euro pe megawatt-oră (MWh). Aceasta a fost cu 10% mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2024, dar cu 24% mai mică decât în trimestrul precedent. Scăderea semnalează începutul unei noi tendințe descendente, determinată de creșterea ofertei globale de GNL, cererea mai slabă și vremea mai blândă de la începutul verii. Prețurile cu amănuntul ale gazelor au scăzut, de asemenea, cu 2% față de trimestrul precedent și cu 9% față de anul precedent, de la 111,4 euro pe MWh în aprilie la 108,7 euro pe MWh în iunie.
Cerere mai mică, importuri mai mari
Consumul de gaze a fost cu 2% mai mic decât în al doilea trimestru al anului 2024, ceea ce sugerează că cererea de gaze din UE s-ar putea stabiliza sub nivelurile medii de dinainte de 2020. Consumul trimestrial a fost de aproximativ jumătate din nivelul din primul trimestru, așa cum era de așteptat, reflectând sfârșitul sezonului de încălzire și o producție mai mare de energie regenerabilă. Nivelurile de stocare a gazelor la sfârșitul sezonului de încălzire au fost cu peste 30% mai mici decât în cei doi ani precedenți, dar încă peste nivelurile din 2020 și 2021.
În ciuda unei cereri mai mici, importurile au crescut cu 9% față de trimestrul precedent, ajungând la 75 de miliarde de metri cubi (mmc) și cu 8% față de anul precedent. Aceasta s-a datorat în principal importurilor record de GNL de 35 de miliarde de metri cubi, în creștere cu 11% față de trimestrul precedent și cu 37% față de anul precedent, reflectând înlocuirea la scară largă a gazelor rusești prin conducte cu GNL.
GNL-ul a reprezentat 46% din totalul importurilor de gaze, în timp ce ponderea gazelor naturale transportate prin conducte a scăzut la 54%. Norvegia a fost cel mai mare furnizor de gaze naturale transportate prin conducte, cu o cotă de 30% (22 miliarde de metri cubi). Statele Unite au fost cel mai mare furnizor de GNL, furnizând 58% (20,3 miliarde de metri cubi), urmate de Rusia cu 14% (4,9 miliarde de metri cubi) și Qatar cu 8% (2,7 miliarde de metri cubi).
Ponderea Rusiei în totalul importurilor de gaze din UE a scăzut
Importurile UE prin conducte au totalizat 41 miliarde metri cubi, în creștere cu 8% față de trimestrul precedent, dar în scădere cu 9% față de anul precedent. Scăderea anuală a reflectat oprirea livrărilor de gaze rusești prin conducte prin Ucraina și importurile mai mici din Africa de Nord. Importurile totale de gaze rusești, atât prin conducte, cât și GNL, au scăzut brusc în al doilea trimestru al anului 2025, scăzând cu 29% față de anul precedent și cu 9% față de trimestrul precedent. Ponderea Rusiei în totalul importurilor de gaze din UE a scăzut cu șase puncte procentuale, la 12%, față de 18% cu un an mai devreme. Livrările de gaze rusești prin conducte s-au înjumătățit de la an la an și au scăzut cu 15% față de trimestrul precedent, în timp ce livrările de GNL rusești au scăzut, de asemenea, ușor.
Energia solară record, energia hidroelectrică mai slabă
Raportul privind piața energiei electrice confirmă că producția de energie solară a atins un nou record în al doilea trimestru, la 98 terawați-oră (TWh) (+20%). Producția de energie hidroelectrică, însă, a scăzut brusc (-17%), deși față de un nivel excepțional de ridicat cu un an mai devreme. Producția de energie eoliană terestră a crescut ușor (+3%), în timp ce producția de energie eoliană offshore a scăzut (-6%). Producția nucleară a scăzut, de asemenea, marginal (-2%). Ponderea surselor regenerabile de energie a rămas stabilă la 52%, aceeași ca în al doilea trimestru al anului 2024, în timp ce ponderea combustibililor fosili a crescut ușor la 25%, de la 24%.
Împreună cu prețurile angro mai mari la gaze, acest lucru a dus la o ușoară creștere a prețurilor la energia electrică față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, prețurile au fost mult sub nivelurile din primul trimestru, în principal din cauza scăderii prețurilor la gaze.
Consumul de energie electrică în UE a rămas în general constant, crescând cu doar 0,4% față de anul precedent. Cererea a crescut în 17 state membre, în timp ce în alte state a stagnat sau a scăzut. Cererea generală în al doilea trimestru al anului 2025 a rămas cu 6% sub media de dinainte de criză pentru perioada 2015-2019.
Facturile la energia electrică pentru consumatorii casnici au crescut
În capitalele UE, prețurile cu amănuntul la energia electrică pentru consumatorii casnici au crescut cu 3% în al doilea trimestru al anului 2025, ajungând la 246 de euro pe MWh. Această creștere a avut loc în ciuda unei scăderi a componentei energetice, deoarece atât taxele, cât și costurile de rețea au crescut. Evoluția prețurilor a diferit foarte mult între țări, cu creșteri de două cifre în unele, cum ar fi Austria, Luxemburg și Polonia, în timp ce prețurile cu amănuntul au scăzut brusc în altele, inclusiv Slovenia, Estonia și Franța, din cauza costurilor mai mici cu energia.
În cele din urmă, cu peste 720.000 de vehicule electrice noi vândute în al doilea trimestru al anului 2025, piața autoturismelor din UE a înregistrat un record trimestrial istoric pentru vânzările de vehicule electrice, reprezentând o creștere de aproape 30% de la an la an.
Aceasta se traduce într-o cotă de piață de 23% pentru vehiculele electrice, ceea ce reprezintă de peste două ori cota de piață înregistrată în Statele Unite (10%). Suedia (62%), Danemarca (60%), Finlanda (54%) și Olanda (52%) s-au numărat printre piețele unde mai mult de jumătate din totalul autoturismelor vândute au fost vehicule electrice cu baterii sau hibride plug-in.
Citește pe Antena3.ro
