Profit de bancher: Guvernul încasează 86 mld. lei, plătește 39

 Într-un plan mai larg, cauzele acestei creșteri galopante a prețurilor la energia electrică sunt, pe lângă războiul de la ușa noastră, creşterea preţului certificatului de emisii de carbon, nivel insuficient al capacităților de producere a energiei electrice pentru a înlocui producția bazată pe combustibili fosili, în special pe cea pe cărbune, lipsa concurenței producătorilor şi a concurenţei furnizorilor pentru cumpărarea de energie odată cu liberalizarea piețelor etc. În aceste condiții, preţurile pe pieţele pe termen scurt (PI, PZU), mediu şi lung (PCCB-LE-flex şi PCCB-NC) au reușit să depășească valorile istorice din ultimii șapte ani şi prezintă un grad mare de incertitudine. La noi, situația este agravată și de specificul pieței interne, caracterizat de lipsa investițiilor în unități de producție, o legislație deficitară și incompetența factorilor de decizie.

Piața energiei de la noi, la cheremul speculanților

În cea ce privește România, prețul energiei pe piața spot (Piața pentru Ziua Următoare-PZU) a înregistrat creșteri fulminante după ce aceasta a devenit, în timp, principala piață de tranzacționare, deturnându-se astfel scopul său inițial, acela de intervenție. De exemplu, pe PZU energia cu livrare pe 29 august era în România de 730,48 euro/MWh, fiind al șaselea preț ca mărime din UE. Situația în care se află țara noastră este una greu de înțeles, dar nu și de explicat, având în vedere că, spre deosebire de multe țări din blocul comunitar, noi avem și resurse energetice. De exemplu, avem rezerve de gaze, iar ele asigură în prezent circa 80% din necesarul de consum. Cu toate acestea, prețul acestei resurse este aliniat la cotațiile internaționale, noi fiind practic în situația țărilor care nu au o astfel de resursă energetică. În schimb, sunt țări care, deși nu dețin rezerve de gaze, au reușit să impună un preț mai mic pentru gazele importate decât cel la care au acces românii. Dacă ținem cont că o parte din acest gaz se folosește pentru producerea energiei electrice în termocentrale, avem și explicația de ce prețul energiei crește la noi puternic. Chiar dacă producția de energie pe bază de gaze nu este majoritară, totuși prețurile energiei produse din alte surse (cărbune, hidro etc) se aliniază imediat la cel al energiei produse pe gaze, care este cel mai mare. În tot acest timp, Ministerul Energiei și ANRE asistă contemplativ, paralizate în fața marilor speculanți, inclusiv din rândurile companiilor de stat. 

Vistieria, umplută cu ajutorul creșterilor de preț

Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), statul român ar avea de plătit pentru susținerea schemei de plafonare și compensare circa 39 miliarde de lei în anul 2022, după ce în primăvară estima că suma era de 17 miliarde de lei. „În același timp, luând prețurile estimate și cantitățile preconizate a se consuma în anul 2022, putem estima că statul a colectat și urmează să colecteze la buget în anul 2022 din TVA, acciză, redevențe, dividende, impozit pe dividende, impozit pe profit etc., circa 86 miliarde de lei, respectiv cu aproximativ 43 miliarde de lei mai mult decât și-a bugetat”, arată AEI. Prețul gazelor marfă tranzacționate pe piețe a crescut de la prețul mediu ponderat de 347 lei/MWh în ianuarie 2022 (conform raportul pieței de gaze al ANRE, publicat pe pagina ANRE) la aproximativ 461 lei/MWh (preț mediu ponderat estimat de AEI) în luna august 2022 (o creștere de circa 32%). În aceeași perioadă, prețul mediu la consumatorul final, estimat de AEI, a crescut (în lipsa intervenției instituțiilor) de la circa 485 lei/MWh la 1.270 lei/MWh (o creștere de 161%).

Astfel, conform calculelor estimative realizate de AEI, câștigurile provenite din creșterea prețului la gaze sunt suficiente pentru a acoperi schema de compensare. Ministerul Finanțelor a alocat însă mai puțini bani Ministerului Energiei, lucru care poate să constituie un motiv de justificarea pentru supraimpozitarea furnizorilor (alții decât producătorii), dar nu este o justificare pentru creșterea facturilor la consumatorii non-casnici de energie electrică, susține AEI. Pentru limitarea creșterii prețurilor, asociația a propus încă din luna august a anului trecut Guvernului o serie de măsuri, dar ele au fost ignorate. Propunerile vizau:

• separarea activității de trading de cea de furnizare gaze, derulată de aceeași firmă. Se putea urmări circuitul gazelor și să se evite ca gazele achiziționate pentru portofoliul propriu de clienți să fie folosite speculativ în piață; 

• obligația ca fiecare factură să conțină în mod explicit marja comercială pe care o practică fiecare vânzător. Ar fi existat un proces transparent de a vedea cine practică marje/profituri mari; 

• reglementarea marjei comerciale. Nu întâlneam cazul ca un furnizor de gaze pe o piață reglementată (pe deasupra un furnizor cu capital 100% de stat) să poată să-și crească profitul de la 8,46 lei/MWh la 2.400 lei/MWh de la o lună la alta, o creștere de 282 de ori (conform datelor publicate de furnizor pe pagina proprie); 

• impunerea unui model de impozitare progresiv al profiturilor furnizorilor. Scopul acestei măsuri era de a reduce nivelul prețului și nu de a colecta bani la bugetul de stat; 

236 mld. euro, cheltuite de UE

Guvernele a 25 de țări din Uniunea Europeană au alocat un total de aproximativ 236 de miliarde de euro începând cu luna septembrie a anului trecut pentru susținerea financiară a măsurilor de protejare a întreprinderilor și cetățenilor împotriva creșterii prețurilor la energie. Politicile variază de la scutiri de taxe până la ajutor financiar pentru gospodării, potrivit think tank-ului Bruegel din Bruxelles. În timp ce statele UE sunt nevoite să cheltuiască tot mai mult pentru a tempera creșterea facturilor, companiile energetice reușesc să înregistreze profituri record. Profiturile combinate ale celor mai mari companii energetice în primul trimestru al acestui an a fost de aproape 100 de miliarde USD, spunea recent secretarul general al ONU, António Guterres.

Ce măsuri s-au luat în blocul comunitar

Una dintre măsurile pentru care au optat multe țări UE este reducerea taxelor pe energie, inclusiv o eliminare temporară a taxei puse pe energia verde, așa cum este cazul în Austria, de exemplu. Totuși, majoritatea statelor membre UE au introdus plăți directe către gospodăriile vulnerabile. Alte tipuri de măsuri au vizat plafonarea pentru prețurile cu amănuntul și cu ridicata la energie și gaze, impozitarea profiturilor excepționale și sprijin pentru întreprinderi. 

Cea mai mare parte a sumei totale alocate, peste 180 de miliarde de euro, a fost înregistrată în patru țări – Germania (60,2 miliarde), Italia (49,5 miliarde), Franța (44,7 miliarde) și Spania (27,3 miliarde).

Au explodat veniturile companiilor petroliere

De exemplu, venitul net mediu anual al industriei mondiale a combustibililor fosili din 1970 până în 2020 s-a ridicat la un trilion USD, în timp ce acesta va fi de două ori mai mare în 2022, scria recent balkangreenenergynews.com care cita o analiză realizată de Guardian. Gigantul petrolier ExxonMobil din Statele Unite a generat un profit net de 17,9 miliarde USD în al doilea trimestru al anului 2022, comparativ cu 4,69 miliarde USD în același trimestru al anului trecut. Astfel, ExxonMobil a raportat un venit net de 17,9 miliarde USD pentru al doilea trimestru, de peste trei ori mai mult decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut. În al doilea trimestru, Shell și-a crescut profiturile de peste două ori. Compania a raportat un venit net de 11,5 miliarde USD, în creștere, față de 5,5 miliarde USD în aceeași perioadă a anului trecut. Chevron a câștigat 11,62 miliarde USD, iar British Petroleum a câștigat 8,45 miliarde USD din aprilie până la sfârșitul lunii iunie.