Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru 2023, bugetul alocat programului este de 200 de milioane de lei din credite bugetare și 500 de milioane de lei credite de angajament, iar finanțarea este de 100%. Noutatea programului este că din acest an lucrările sunt finanțate integral de stat, nemaicerându-se cofinanțare nici de la locatari, nici de la autoritățile locale sau centrale. Această schimbare de abordare a modului de finanțare este inclusă în Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic adoptată în luna decembrie a anului trecut. Deși România este o țară cu o seismicitate ridicată, programul guvernamental de reabilitare seismică nu a avut până acum rezultate notabile. În perioada 2009-2018 au fost incluse doar 12 clădiri, iar în următorii ani programul a fost practic blocat.
Programul este unul multianual, de interes și utilitate publică, derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 212/2022 și în cadrul acestuia vor fi incluse atât clădirile de locuințe multietajate, cât și clădirile publice, încadrate în clasa de risc seismic RsI (risc ridicat de prăbușire) sau RsII (probabilitatea de prăbușire este redusă). Cererile de finanțare pot fi depuse de autoritățile publice locale și centrale, fiind aplicat criteriul „primul venit, primul servit”. În vederea consolidării și reabilitării clădirilor, se pot finanța de la bugetul de stat inclusiv cheltuielile legate de asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții, cele legate de elaborarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, verificarea tehnică a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, asistență tehnică din partea proiectantului, cheltuielile pentru realizarea investiției de bază, cele pentru organizarea de șantier, precum și cheltuielile diverse și neprevăzute.
Pe lângă faptul că statul va investi în consolidarea seismică a clădirilor sută la sută, o altă noutate adusă este că sunt incluse în program și clădirile cu risc seismic II (până acum erau doar din clasa I de risc), precum și clădirile publice.
70% din blocuri și școli, construite înainte de 1963
În sectorul de educație și în sectorul rezidențial, care conțin cel mai mare număr de clădiri publice și, respectiv, private, peste 70% din fondul construit existent a fost proiectat înainte de apariția primului normativ privind protecția seismică (1963) sau în perioada în care funcționau reglementările de nivel inferior (1963-1977). Pe de altă parte, baza de date a Institutului Național de Sănătate Publică arată că aproximativ 45% din clădirile existente din sectorul de sănătate pot avea un nivel ridicat de vulnerabilitate la seism. Dintr-un total de 3.100 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic, 14% sunt încadrate în clasa de risc seismic RsI (risc ridicat de prăbușire), 30% - în clasa de risc seismic RsII (probabilitatea de prăbușire este redusă), 38% - în clasa de risc seismic RsIII (sunt așteptate degradări structurale) și 18% - în clasa de risc seismic RsIV (proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare). Totuși, doar pentru o parte din clădiri există disponibile informații cu privire la lucrările de consolidare sau reabilitare anterioare, ceea ce impune o revizuire și validare tehnică suplimentare.
700.000 de metri pătrați de suprafață locuibilă în clădiri se încadrează în clasa I de risc seismic
Cheltuielile cu mutatul proprietarilor, suportate de primării
Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind mutarea persoanelor evacuate din locuinţele şi, după caz, plata chiriei pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţii se vor asigura din bugetele primăriilor. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale vor asigura spaţiile necesare depozitării, în condiţii de siguranţă şi cu asigurarea accesului proprietarilor, a bunurilor materiale care nu pot fi mutate în locuinţele de necesitate. Pe întreaga durată a derulării acţiunilor privind reducerea riscului seismic, proprietarii şi asociaţiile de proprietari, persoane fizice sau juridice, vor beneficia de consiliere şi asistenţă din partea compartimentelor de specialitate din cadrul primăriilor.
După cutremurul din 1977, doar reparații, nu și consolidări
Un eveniment seismic comparabil cu cel din 1977 ar putea provoca în prezent chiar mai multe pierderi și daune, din cauza îmbătrânirii fondului construit, a urbanizării și a altor factori socio-economici. În urma cutremurului din Vrancea de pe 4 martie 1977, au fost efectuate evaluări la scară largă a avariilor suferite de clădirile din București (18.000 de clădiri) și Iași (2.000 de clădiri). În ciuda faptului că efectele acestui cutremur au demonstrat vulnerabilitatea fondului construit din România, clădirile avariate în timpul cutremurului din 1977 au fost doar reparate, fără a fi supuse ulterior unor lucrări de consolidare. Reparațiile au avut ca scop îmbunătățirea stării acestora astfel încât să se apropie de starea de dinaintea cutremurului, dar nu au redus nivelul de vulnerabilitate. Asta face ca o parte semnificativă din fondul de clădiri să fie susceptibil să sufere avarii considerabile în cazul unui eveniment comparabil cu cel din 1977, se precizează în noua în Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic.
Banii alocați prin PNRR, prea puțini
Prin Componenta C5 - Valul Renovării din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt alocate 2,82 de miliarde de euro, sumă care permite eficientizarea energetică a 1.733 de blocuri şi 2.600 de clădiri publice. Din această sumă, doar 130 de milioane de euro sunt alocate pentru consolidarea seismică a circa 130 de blocuri, iar 230 de milioane de euro sunt pentru blocurile din comunităţile expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială. Totodată, 152 de milioane de euro sunt destinate consolidării seismice a 325 de clădiri publice.
