Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Se vor construi în ritm alert autostrăzi și drumuri de viteză, va fi refăcută infrastructura feroviară pe mii de kilometri, agricultura va beneficia de 16 miliarde de euro doar pentru irigaţii, dezvoltarea industriei alimentare, înființarea de depozite etc. Programul lansează conceptul de „patriotism economic”, ceea ce va însemna stimularea creării de companii care să devină campioni regionali, scheme de ajutor de stat pentru investiții greenfield mai mari de 150 de milioane de euro în industria prelucrătoare, creatoare de locuri de muncă stabile și bine plătite, dar și reducerea birocrației economice. Peste 155 de miliarde de euro investiții publice în următorii 5 ani (120 de miliarde de euro în 4 ani) ar urma să intre economia României.
Astfel, nu mai puțin de 8% din PIB investiții din buget și fonduri europene ar urma să fie făcute numai anul viitor, ceea ce înseamnă 150 miliarde de lei pentru investiții în școli, spitale, autostrăzi și cale ferată, agricultură și mediu). Menținerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală și reducerea taxelor și impozitelor pe muncă, cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și al familiilor cu copii sunt alte puncte ale programului de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR.
În următorii patru ani investițiile în infrastructura de transport ar urma să depășească 27 de miliarde de euro, ceea ce ar trebui să asigure finalizarea a 2.000 km de autostrăzi şi drumuri expres şi peste 2.700 km de infrastructură feroviară. Până la finalul anului 2028 va fi finalizată integral legătura rutieră rapidă dintre Marea Neagră și Europa Centrală și se va finaliza prima autostradă montană, care va traversa Munții Carpați.
Tot până în 2028 se vor finaliza minimum 70 de Variante Ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localitățile supraaglomerate, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale.
Se introduce taxarea pe distanță
În România se va introduce un nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă de vehiculele de transport greu. Legislația necesară a fost deja adoptată, iar următorul pas este implementarea efectivă a sistemului software și hardware. Această măsură nu este bine primită de transportatori, care susțin că în acest fel transporturile se vor scumpi, iar aceste creșteri se vor regăsi în final în prețurile mărfurilor care ajung la consumatori, iar statul va fi singurul câștigător al acestei metode de taxare. De asemenea, o altă surpriză pregătită șoferilor vitezomani este introducerea sistemelor automate de măsurare a vitezei în trafic bazate pe sute de camere automate și radare mobile. Termenul de implementare al acestor două măsuri este intervalul 2025-2026, iar finanțarea va fi asigurată prin PNRR.
Trenuri noi pentru toată țara
Până în anul 2028, toate reședințele de județ din România care dispun de infrastructură feroviară electrificată vor beneficia de trenuri noi și moderne (128 de trenuri electrice noi, 71 de locomotive noi sau modernizate și 139 de vagoane noi). De asemenea, programul de guvernare mai prevede dezvoltarea transportului feroviar metropolitan, un concept larg răspândit în Uniunea Europeană, dar inexistent la noi, deși se vorbește despre el de ani. Unele dintre marile proiecte de revitalizare a infrastructurii feroviare este modernizarea coridoarelor de transport feroviar Constanța - Curtici și Constanța - Siret/Ungheni.
Revine și proiectul privind realizarea unei căi ferate de mare viteză, pe ruta București - Budapesta. Angajamentul Executivului este ca anul viitor să se finalizeze studiului de oportunitate.
Citește pe Antena3.ro
Calea ferată va tăia în lung și-n lat țara
Pe lista de priorități în domeniul transporturilor mai figurează conectarea zonelor agricole la rețeaua feroviară; modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu UAT; îmbunătățirea rețelei feroviare din zona portului Constanța; asigurarea coridoarelor feroviare rapide și predictibile pentru marfă; pentru asigurarea mentenanței infrastructurii feroviare la un nivel optim Guvernul promite asigurarea unei linii bugetare dedicate de minimum 500 de milioane de lei în bugetul pentru anul 2025, cu creștere progresivă în următorii ani.
Investiții masive în sistemul de irigații
Peste 16 miliarde de euro în următorii 4 ani pentru investiţii masive în irigaţii şi stimuli pentru fabrici noi de procesare, susţinerea depozitării şi ambalarea produselor; Guvernul vrea creșterea suprafeței irigabile de la 1,6 milioane la 2,7 milioane de hectare prin investiții până în 2028 și pentru a asigura finanțarea necesară vrea un pact național privind sistemul de irigații. Printre planurile anunțate în program se numără:
- modernizarea infrastructurii de irigații deținute de organizațiile utilizatorilor de apă prin finalizarea proiectelor contractate în valoare de 500 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile;
- înființarea de amenajări locale de irigații în afara sistemului de irigații principal cu alocare de 100 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile;
- finanțarea achiziției de echipamente pentru irigații prin alocare a 200 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile privind gestionarea eficientă a apei dulci.
În ceea ce privește dezvoltarea industriei alimentare, se are în vedere regândirea programului AgroInvest prin garantarea de către stat a creditelor de investiții cu 90% și acordarea de credite pe minimum 20 de ani pentru investiții cu o dobândă de până la 2%, marja fixă, plus ROBOR.
Se vor acorda stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creşterea producţiei industriale în România (10 miliarde de euro anual pentru scheme de ajutor de stat şi garanţii).
Guvernul vrea să dezvolte orașele mici
O altă noutate cu care vine Guvernul este aplicarea unui amplu program de dezvoltare care va viza 300 de oraşe, cu o populaţie de sub 100.000 de locuitori. Scopul programului este reducerea disparităţilor teritoriale, modernizarea infrastructurii locale şi stimularea economiei regionale, pentru ca aceste comunităţi să devină mai atractive pentru investiţii, locuire şi dezvoltare sustenabilă. Obiectivul acestui program este modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi stimularea economiei locale. „Trebuie să continuăm modernizarea reţelelor de transport, investiţii verzi, tranziţia digitală şi dezvoltarea spaţiilor comunitare, astfel încât aceste oraşe să devină mai locuibile, competitive şi sustenabile”, se arată în programul de guvernare.
Diversificarea resurselor și independența energetică
O altă zonă care va beneficia de o atenție deosebită în anii următori rămâne sectorul energetic. Aici prioritatea rămâne diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, iar proiectele strategice vor include:
- realizarea Coridorului Verde (Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria) pentru transportul de energie regenerabilă din regiunea Mării Negre;
- Coridorul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) pentru transportul de gaze naturale din regiuni alternative;
- exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră prin proiectul strategic Neptun Deep, cu obiectivul de a prelua gaze naturale direct de la țărmul românesc al acestei regiuni.
Începând cu anul 2027, România va deveni complet independentă de importurile de gaze naturale, valorificând resursele interne prin noi capacități de exploatare offshore și onshore neutilizate, precum zăcământul de la Caragele, susține Guvernul.
Proiectele de investiții majore în energie:
- Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă;
- Realizarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
- Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni - SMR;
- Realizarea programului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, prin construirea de capacități de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO2 (Ișalnița - 850 MW, Turceni - 475 MW), precum și a unor parcuri fotovoltaice de circa 700 MW;
- Finalizarea proiectului centralei electrice de la Fântânele, județul Mureș, prin construirea unei centrale de ultimă generație pe gaze;
- Proiecte de cogenerare de înaltă eficiență în Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea, finanțate din PNRR;
- Transformarea Văii Jiului într-un hub energetic care să reunească producerea de energie electrică din mai multe surse, finanțate din Fondul pentru Tranziție Justă, Fondul pentru Modernizare, PNRR și fonduri guvernamentale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei;
- Începerea producției în perimetrul Neptun Deep;
- Finalizarea proiectelor termocentralelor pe gaz de la Iernut (430 MW) și Mintia (1.750 MW);
- Finalizarea investițiilor Hidroelectrica aflate în stadiu avansat de execuție sistate sau întârziate în prezent.
Pentru perioada 2025-2035, sectorul hidroenergetic poate participa cu o putere instalată de aproximativ 6.500 MW. Potențialul hidroenergetic amenajat al României trebuie să ajungă la 67% în 2035.
Nicio locuință fără energie electrică
Executivul promite că nicio locuință din România nu va fi lipsită de energie electrică până în 2028. „Vom implementa programe naționale eficiente pentru instalarea de panouri fotovoltaice, instalații de stocare și pompe de căldură la locuințele aflate în zone izolate, finalizând procesul de electrificare a României”, se arată în documentul citat. De asemenea, va fi gândit un mecanism pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și reducerea sărăciei energetice.
Se dorește modificarea PNRR-ului
Guvernul promite o gestionarea eficientă a alocărilor din fonduri UE și spune că până la finalul anului 2028 vom realiza toate plățile aferente programelor 2021-2027 finanțate din Politica de Coeziune și atingerea unui grad de absorbție al fondurilor primite de la Comisia Europeană de 90%, din alocarea totală de 31,35 de miliarde de euro.
„Până la finalul anului 2026 vom realiza implementarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență al României, inclusiv prin optimizarea și modificarea PNRR în vederea susținerii investițiilor de impact și cu un grad ridicat de maturitate”, scrie în documentul citat, precizându-se că modificarea acestui plan este necesară pentru adaptarea lui la contextul economic actual.
Până la 1 iunie 2025, Guvernul susține că va realiza reformele restante din Cererea de Plată 3 din PNRR și reformele care se regăsesc în foaia de parcurs a aderării la OCDE până la data 1.01.2026. Una din țintele neatinse este reducerea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor.
Pragul la IMM-uri rămâne la 500.000 de euro
În ceea ce privește dezvoltarea industriei, Guvernul reia ideea planului de reindustrializare care să pună accentul pe valorificarearea surselor naturale, dezvoltarea industriei prelucrătoare, care să utilizeze materiile prime autohtone și echilibrarea balanței comerciale. Pentru sectorul IMM-urilor, se prevede menținerea pragului fiscal de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi și simplificarea procedurilor birocratice. IMM-urile beneficiază de o impozitare de doar 3% din profit, față de 16% cât plătesc cele care depășesc acest prag, dar
una dintre condițiile impuse României de Comisia Europeană prin PNRR este reducerea plafonului de la 500.000 de euro la 88.500 de euro pentru ca o firmă să fie considerată IMM, ceea ce ar crește considerabil numărul firmelor care ar trebui să achite impozite mai mari la stat. Noua coaliție de guvernare insistă pentru păstrarea acestui prag în programul de guvernare, dar acest lucru va trebuie acceptat și de Executivul de la Bruxelles. De asemenea, se are în vedere reorganizarea companiilor de stat pentru creșterea performanței prin aplicarea principiilor de guvernanță corporativă, cu accent pe eficiență și sustenabilitate. O atenție sporită se va acorda pentru modernizarea industriei naționale de apărare prin investiții strategice, colaborări internaționale și dezvoltarea de tehnologii avansate.
Turismul este văzut ca sector strategic pentru dezvoltarea României, iar susținerea investițiilor în turismul balnear este o mare oportunitate pentru valorificarea resurselor naturale. Pentru aceasta, se va continua schema de ajutor de stat de minimis aplicată în ultimii ani.
Visăm la un hub regional de cercetare și inovare
Astăzi, România este țara care alocă cei mai puțini bani pentru cercetare, iar companiile noastre sunt cel mai puțin interesate să investească în inovare. Guvernul susține că va schimba această realitate în următorii patru ani și anunță că România va deveni hub regional de cercetare și inovare. Un prim pas va fi dezvoltarea RoInovare - o platformă națională pentru inovare care va administra un Fond pentru transfer tehnologic și inovare alimentat inclusiv cu fonduri private și care urmează să acorde granturi IMM-urilor care dezvoltă inovație deep-tech și care colaborează cu o entitate de cercetare, finanțarea derulându-se etapizat, proporțional cu gradul de dezvoltare al întreprinderii. De asemenea, vor fi alocate finanțări pentru a stimula marile companii să își înființeze divizii de cercetare și dezvoltare (R&D). Tipurile de facilități fiscale propuse: creșterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în 3 ani, și la 200%, în 5 ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiții în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile; garanții pentru credite de cercetare.
