Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romania ar putea fi prima victima colaterala a crizei datoriilor care cutremura in aceste zile zona euro. Tara noastra ar putea apela anul viitor la banii din acordul preventiv cu Fondul Monetar International (FMI) daca bancile straine aflate in mare nevoie de capital ca urmare a problemelor aparute in Occident vor repatria o parte din sumele cu care imprumuta acum Guvernul de la Bucuresti.
"Bancile pot sa repatrieze cel mai usor fondurile care au fost investite in titluri de stat si care ajung la scadenta. Ceea ce, bineinteles, poate sa creeze in viitor o problema din punct de vedere al finantarii Guvernului... In acest caz, la nivel teoretic eu nu exclud posibilitatea ca fonduri de la FMI si UE din linia precautionara sa fie utilizate", a declarat ieri Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. El a mentionat insa ca tara noastra dispune in acest moment de rezerve financiare pentru patru luni, ceea ce i-ar permite o mai mare libertate de negociere cu bancile.
Analistul Ilie Serbanescu considera, insa, ca tara noastra va fi pusa in fata faptului implinit si ca aceasta este inca o modalitate de a ajuta bancile straine. "Se repeta in linii mari situatia din 2009. Acordul a fost facut special ca sa intretinem bancile. Jumatate din cei 20 de miliarde de euro luati in 2009, aproximativ 8-9 miliarde de euro, le-am dat inapoi bancilor prin eliberarea de rezerve. Sigur, erau banii lor, dar noi nu eram obligati sa le dam inapoi decat o data cu trecerea la euro", a declarat Serbanescu pentru Jurnalul National. El a adaugat insa ca in situatia actuala e de preferat sa luam banii de la FMI, deoarece dobanzile sunt mai mici decat cele oferite de banci in acest moment.
Afirmatia lui Croitoru vine dupa ce Banca Centrala a Austriei a anuntat ca bancile din acest stat ar trebui sa isi reduca liniile de finantare acordate subsidiarelor din Europa de Est.
"Vreau sa cred ca anuntul Bancii Centrale a Austriei privind scaderea fluxurilor de capital catre statele din zona non-euro a fost o eroare sau o neintelegere a efectelor", declarat la finele lunii noiembrie presedintele Traian Basescu, in fata mai multor sefi de banci austriece. El a spus raspicat ca bancile statelor europene au obtinut "profituri uriase" in Romania si ca privatizarea sistemului bancar a fost conditie pentru intrarea in Uniunea Europeana.
Tara noastra are nevoie sa se imprumute anul viitor 57 de miliarde de lei si 2,4 miliarde de euro pentru finantarea datoriei publice si a deficitului, potrivit Gheorghe Gherghina, secretar de stat in Ministerul Finantelor.
Pensionarii din Romania nu-si vor vedea anul viitor pensiile majorate, dupa cum nici bugetarii nu-si vor recupera diferenta pana la nivelul salariilor din 2010, potrivit unei decizii a Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR).
Aceasta a respins miercuri doua sesizari depuse de Uniunea Social Liberala (USL) impotriva Ordonantei de Urgenta 80/2010 prin care s-a dispus inghetarea pensiilor si salariilor bugetarilor pe anul 2012. In consecinta, inghetarile sunt constitutionale, iar decizia este definitiva si general obligatorie. Legea pensiilor, votata in 2010, arata negru pe alb ca punctul de pensie trebuie indexat cu valoarea inflatiei plus jumatate din cresterea reala a castigului salarial mediu brut, ceea ce ar crea un gol suplimentar de 3 miliarde de lei la buget. Or, incertitunile economice actuale cauzate de criza datoriilor au determinat Guvernul sa nu mai opereze cresterea. In functie de cum se prezinta aceasta ar putea fi acordata o indexare in 2012.
Romania are nevoie in 2012 de 57 de miliarde de lei si 2,4 miliarde de euro pentru refinantarea datoriei publice si deficitul bugetar. "Pur si simplu, din cauza bancilor apelam pe cheltuiala noastra la FMI si la UE. Intrucat e mai ieftin de a lua banii, nu e tocmai rau. Tot ce s-a discutat cu mentinerea expunerilor in Europa de Est sunt acum baliverne. Bancile straine vor actiona in interesul lor si al profitului lor, iar posibilitatea unui nou acord ca acela de la Viena, de a mentine banii in tara, nu mai exista", a spus analistul Ilie Serbanescu, fost ministru al Reformei.
El s-a referit la o garantie data de Consiliul European in luna octombrie, prin care s-a obtinut ca bancile-mama sa mentina nivelul de capital in subsidiarele lor din Europa de Est si in urmatorii ani. La doar o luna dupa aceasta, Banca Centrala a Austriei au recomandat bancilor din acest stat sa-si limiteze liniile de finantare catre subsidiarele din Europa de Est, ca o consecinta a potentialelor efecte generate de criza din zona euro. Bancile au fost avertizate sa nu ofere imprumuturi care depasesc valoarea depozitelor din tarile respective.
Conform unui raport al agentiei de evaluare Moody’s, restrictiile anuntate de banca centrala din Austria ar putea fi urmate de alte tari precum Grecia, Franta si Italia, iar primele state afectate vor fi imediat Romania, Ungaria si Bulgaria.
Romania si alte state din estul Europei risca o crestere consistenta a dobanzilor la imprumuturi, in conditiile in care bancile occidentale isi reduc expunerea, potrivit unei analize recente a Reuters.
Erik Berglof, economistul-sef al Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), a criticat recent decizia austriecilor, spunand ca daca au vrut sa calmeze lucrurile, nu au obtinut decat un efect contrar. Mai mult, el i-a acuzat ca nu au consultat corespunzator tarile care ar putea fi afectate de noile reguli si ca au transmis investitorilor un semnal ingrijorator privind viitorul fluxurilor de capital catre regiune.
Romania nu este in situatia de a apela la sumele prevazute in acordul preventiv incheiat cu FMI, a declarat Gheorghe Ialomitianu, ministrul Finantelor, prezent la dezbaterile Comisiilor reunite de buget-finante. "Nu suntem in situatia de a apela la sumele din acordul cu FMI si Comisia Europeana. Am luat doua masuri preventive: acest acord si un deficit in cash de 1,9 la suta. Sigur ca este o posibilitate de a apela la aceste sume, dar nu am luat in calcul acest lucru", a spus Ialomitianu, citat de Agerpres.
