Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scandalurile politice iscate nu sunt singurele pericole care planează asupra Deltei. Tulcea, oraş industrial, este o altă ameninţare. Activitatea industrială de aici sau, mai bine-zis, toate reziduurile produse în oraş îşi lasă o amprentă destul de importantă asupra vieţii în Rezervaţie.
Agenţia de Protecţia Mediului Tulcea a “acordat” numeroase sancţiuni, unele chiar modice, deoarece... LEGEA este permisivă. Şi de parcă acest lucru nu ar fi fost suficient, nici Justiţia nu întinde o mână de ajutor pentru salvarea a ceea ce a mai rămas din Deltă, tărăgănând procesele şi litigiile iniţiate de agenţie pentru stoparea poluării. Bectaş Cadâr, directorul APM Tulcea, ne-a declarat că s-a creat o “filieră” cu ajutorul căreia toate eforturile APM şi ARBDD de a pune capăt braconajului şi poluării sunt anihilate chiar înainte de a-şi atinge ţinta.
Şi atunci ce-i de făcut dacă există atâtea instituţii care se îngrijesc de conservarea Deltei şi care sunt legate la mâini atât de legislaţia ambiguă, cât şi de grupurile de interese care vor să fure tot ce-a mai rămas de furat? Cum să lupţi dacă LEGEA nu-ţi dă puterea necesară? Pentru cine a fost făcută LEGEA? Pentru a proteja Delta sau pentru a facilita distrugerea ei?
Plânsetul Deltei
Delta Dunării, una dintre cele mai pitoreşti zone, atât de pe continentul european, cât şi chiar de pe întregul mapamond, pentru prima dată, după atâtea mii de ani de când s-a format, este în pericol. Din păcate, acest pericol este reprezentat chiar de cei pe care i-a “hrănit”. Se pare că în acest colţ al ţării s-a uitat un vechi proverb românesc care spune: “Să nu muşti niciodată mâna care ţi-a dat să mănânci”. Delta, sau “Balta”, cum îi spun cei de prin partea locului, deşi este de o diversitate extraordinară şi de o bogăţie considerabilă, fiind inclusă pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO, riscă să ajungă efectiv o baltă oarecare dacă instituţiile abilitate să protejeze această zonă continuă să “dea cu stângul în dreptul” doar pentru a avea întâietate. Ispita Deltei este mare, resursele sale sau mai bine zis exploatarea resurselor sale fiind miza unui “joc” care în ultimul timp a căpătat conotaţii dintre cele mai alarmante.
Istoria unei instituţii
În 1993, după desfiinţarea Centralei Delta Dunării, ia naştere, prin Legea 82, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). În fruntea acestei instituţii este numit Constantin Tarhon, urmând ca în 1998 acest fotoliu să fie ocupat de Andrei Svoronos. Prin lege, ARBDD i se încredinţează administrarea Deltei, fiind declarată încă din 1990 domeniu public de interes naţional. Acest nou statut acordat “Bălţii” trezeşte anumite opinii. Unele pro, iar altele contra, în funcţie atât de interese, cât şi de aprecierea efectivă a importanţei creării acestei noi instituţii. La momentul respectiv, pe un fond de tensiuni politice, izbucneşte un adevărat scandal “al declaraţiilor” între Andrei Svoronos, guvernatorul ARBDD, şi ministrul Mediului, Romică Tomescu. Guvernatorul, ARBDD având un statut special, era numit, spune legea, de primul-ministru şi tot de acesta era revocat din funcţie, prin urmare. S-a creat impresia că “Delta era de stat”, ARBDD având o oarecare autonomie. Fricţiunile dintre guvernator şi ministru nu s-au oprit la un simplu război al declaraţiilor. Suspectând că Andrei Svoronos ar fi săvârşit “mici” matrapazlâcuri cu fondurile primite de ARBDD de la Banca Mondială, Romică Tomescu trimite la Tulcea, la sediul administraţiei, o serie de controale. Un asemenea control a efectuat şi Corpul de Control al primului-ministru. Svoronos a fost acuzat că a deturnat fondurile de la Banca Mondială pentru a achiziţiona 26 de apartamente în Tulcea. Scandalul a luat sfârşit, într-un fel, însă fricţiunile au rămas şi erodează în continuare relaţiile dintre ARBDD şi minister.
O nouă găselniţă
Pentru a avea convingerea că Svoronos nu îşi impune pe deplin autonomia, Romică Tomescu promovează un act normativ, o ordonanţă guvernamentală, prin care mai reduce din atribuţiile guvernatorului. Se ajunge astfel ca Legea 82/1993, lege organică, să fie modificată prin Ordonanţa 112/2000. Acest nou act normativ a bulversat total regiumul de conducere, mai ales că au fost desfiinţate Consiliul Ştiinţific şi Regulamentul de funcţionare şi organizare a ARBDD. O nouă găselniţă în conflictul tacit dintre Tomescu şi Svoronos. Prin Ordonanţa 112/2000, deşi la primul alineat al art. 1, făcând referire şi la Legea 82/1993, se prevede faptul că ARBDD are rol de administrator al Rezervaţiei, rolul acestei instituţii este extrem de diminuat. Astfel, s-a ajuns ca administratorul unei structuri să fie “înzestrat” doar cu un atribut de “preavizor”, înainte ca actele să ajungă la Agenţia de Protecţie a Mediului Tulcea. Cu alte cuvinte, noua ordonanţă atribuie Consiliului Judeţean autoritate asupra administrării Deltei. La alin. 2 al art. 11 al legii s-a adus următoarea modificare: “Desfăşurarea de activităţi economico-micro- productive, de turism şi agrement de către persoane fizice şi juridice se autorizează de Consiliul Judeţean Tulcea, pe baza acrodului şi autorizaţiei de mediu emise de agenţia teritorială”. Asta deşi se stipulase iniţial că administrarea Deltei este efectuată de ARBDD. Această nouă nebuloasă legislativă creează alte divergenţe şi dă curs unor noi conflicte. Cine administrează, de fapt, Delta Dunării?
Delta, în pericol
Instabilitatea legislativă şi tensiunile sociale sunt cauzele principale pentru care majoritatea statelor interesate să investească şi mai ales autorităţile internaţionale ne întorc spatele şi din pricina cărora avem extrem de mult de pierdut. Recent, Consiliul Europei a consimţit să fie acordată Deltei o valoroasă disticţie: Diploma Europeană pentru Arii Protejate. Această diplomă este acordată împreună cu o serie de recomandări, pe care statul român ar trebui să le materializeze dacă doreşte să se mai vorbească, peste 20 de ani, despre Delta Dunării. De asemenea, o dată cu primirea acestei diplome şi cu agrementul Guvernului României, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării va fi trecută sub patronajul Consiliului Europei până la 20 iunie 2005. Acest lucru poate aduce investiţii enorme în zonă, investiţii în vederea conservării diversităţii. Iar Delta are nevoie de aceste investiţii dacă se doreşte cu adevărat păstrarea ei.
Noua ordonanţă creează disensiuni ce nu vor întârzia să aducă anumite observaţii, dacă nu chiar schimbarea atitudinii CE faţă de “Baltă” . Astfel de semnale nu au fost încă primite, deoarece ordonanţa a fost emisă abia la 29 iunie 2000.
Act normativ fatidic
Andrei Svoronos, guvernatorul Deltei, omul în jurul căruia s-au iscat zeci de scandaluri, consideră că acest act normativ reprezintă o adevărată lovitură dată Deltei.
“Ordonanţa a fost discutată în cadrul Comisiei de mediu de pe lângă Parlament şi s-a ajuns la o singură concluzie: este discutabil şi va fi discutat în plenul Parlamentului, imediat după vacanţa parlamentară. În prezent, deşi s-a adus un nou act legislativ, ARBDD nu poate funcţiona în deplinătatea atribuţiilor sale, deoarece nu avem efectiv Regulament de funcţionare şi nici atât de necesarul Consiliu Ştiinţific. Suntem legaţi de mâini”, ne-a spus Andrei Svoronos. Deci, prin această ordonanţă, Ministerul Mediului a anihilat temporar activitatea acestei instituţii, fără să ofere un alt cadru legislativ. S-a creat un vid de normative, vid ce poate avea urmări grave, încurajând jaful şi distrugerea Rezervaţiei Delta Dunării.
Jurnalul Naţional, nr. 2215, marţi, 29 august 2000
Citește pe Antena3.ro
