x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Randamente de 16% pe timp de criză

Randamente de 16% pe timp de criză

de Irina Crudu    |    14 Dec 2009   •   00:00
Randamente de 16% pe timp de criză
Sursa foto: Marin Raica/Jurnalul Naţional

În plină criză financiară, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au obţinut un randament mediu de 16,2%, în timp ce fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat performanţe medii de 14,7% în primele 11 luni ale acestui an, potrivit calculelor Jurnalului Naţional pe baza datelor furnizate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

"Deşi vorbim deocamdată de performanţe pe termen scurt, ele sunt relevante dacă avem în vedere şi fundalul dificil al acestor rezultate. Suntem în plină criză financiară şi economică globală, cea mai dură din ultimii 75 de ani. Spre comparaţie: titlurile de stat au produs anul acesta pentru investitori randamente de 10%-11%, iar depozitele bancare pentru populaţie au oferit dobânzi medii în zona de 12%-13%. Toate, pe fondul unei inflaţii de 4%-5%, care este încă cea mai mare din Europa", a declarat Crinu Andănuţ, preşedintele APAPR.

În ceea ce priveşte randamentele fondurilor de pensii private obligatorii, cel mai mare randament a fost raportat de ING, 17,5%, Ge­nerali, cu 16,8% şi Allianz-Ţiriac, cu 16,5%, peste randamentul me­diu al pieţei. În perioada noiembrie 2008, noiembrie 2009, randamentul me­diu al pieţei a fost de 17,5%, Generali şi AIG înregistrând cele mai mari nivele ale randamentului, de 20,3%. Cele mai mari scăderi ale randamentului faţă de perioada mai sus menţionată au fost înregistrate chiar de cele două companii, Generali şi AIG. Inflaţia a fost de 4,3% în perioada noiembrie 2008-noiembrie 2009.

Situaţia este un pic diferită în ceea ce priveşte randamentele fondurilor de pensii private facultative. Astfel că randamentul mediu al pieţei a fost, în primele 11 luni ale anului, 14,7%, faţă de 14,8% în perioada noiembrie 2008-noiembrie 2009. Lider din punct de vedere al randamentului a fost compania Asirom-Concordia, cu 22,3%, urmată de Allianz-Ţiriac Pensii Private, cu 19% şi Raiffeisen, cu 18,4%.


ACTIVELE LUNII NOIEMBRIE
Activele nete ale fondurilor de pensii private, obligatorii şi facultative, au ajuns la 2,44 miliarde de lei la sfârşitul lunii noiembrie, în creştere cu 6,2% faţă de luna precedentă, potrivit datelor furnizate de CSSPP. Din aceste 2,44 miliarde de lei, 2,25 miliarde au fost activele nete ale fondurilor de pensii private obligatorii.

Numărul contributorilor la Pilonul II, adică a persoanelor care au primit în contul de pensie privată cel puţin o contribuţie de la lansarea sistemului, a crescut în luna noiembrie cu 0,87%, la 4,52 milioane.

Primele trei fonduri de pensii administrează active de 1,59 miliarde de lei, din care ING Pensii administrează active de 882,94 milioane de lei, Allianz-Ţiriac Pensii, 528,49 milioane de lei şi Generali Fond de Pensii, 182,39 milioane de lei.

Pe segmentul pensiilor facultative, numărul contributorilor a crescut cu 1,53%, la 183.819 persoane. Cele mai mari fonduri sunt ING Optim, care administrează active de 52,57 milioane de lei, BCR Prudent, 41,59 milioane de lei şi AZT (administrat de Allianz-Ţiriac Pensii), cu 29,61 milioane de lei.


PENSII FACULTATIVE
Mărirea numărului de participanţi la Pilonul III ar putea fi stimulată de posibila creştere a deductibilităţii fiscale efective în 2010, care ar putea include în categoriile contributive la sistemul public de pensii circa 300.000 de noi participanţi. Problema principală cu care se confruntă piaţa de pensii din România este finanţarea redusă.

În ceea ce priveşte fondurile de pensii private obligatorii, Pilonul II, nivelul contribuţiei virate de la bugetul public de pensii trebuia să crească anul acesta de la 2% la 2,5% din venitul brut al celor aproape 5 milioane de participanţi la fonduri, însă decizia Guvernului a fost îngheţarea acestuia la 2%. Măsura de încetinire a reformei se traduce prin pierderi de peste 150 de milioane de euro pentru cei 5 mi­lioane de clienţi la nivelul acestor doi ani, în care contribuţia virată va fi mai mică decât era planificat iniţial, potrivit reprezentanţilor APAPR.

×
Subiecte în articol: economic