Rata dobânzii la împrumuturile pe termen lung a sărit de 6% 

 În timp ce media europeană a dobânzilor a fost de 1,4%, țara noastră și-a păstrat și luna trecută nedorita poziție de lider în UE în ceea ce privește cele mai mari costuri de împrumut pe termen lung.

Chiar dacă avea cele mai scumpe împrumuturi, trebuie subliniat că, luna trecută, dintre țările cu același regim monetar ca al nostru, Ungaria și Polonia au înregistrat o creștere superioară față de cea a României. Astfel, în Ungaria rata medie a dobânzii a crescut cu un punct procentual, ajungând la 5,92%, iar în Polonia creșterea a fost de 0,88 puncte procentuale, rata medie majorându-se la 4,83%.

Valoarea împrumuturilor, 47 miliarde de lei

Potrivit datelor publice disponibile, statul a împrumutat de la bănci și investitori în primele trei luni ale acestui an 37,3 miliarde lei. Dacă sunt luate în calcul și cele 1,94 miliarde de euro (9,6 miliarde lei) care au intrat în ianuarie în contul statului din componenta de împrumut a Planului Național de Redresare și Reziliență, împrumuturile pentru primele trei luni au ajuns la suma de 46,9 miliarde lei (9,48 miliarde euro). Datoria publică a României a depășit deja, pe metodologie UE, pragul de 50% din PIB, după ce în luna ianuarie statul a împrumutat o sumă record de 25,8 miliarde de lei (inclusiv împrumutul din PNRR). Analiștii CFA România se așteaptă ca datoria publică să încheie anul la 54,1% din PIB, în vreme ce estimarea Guvernului de la începutul anului era de 49,8% din PIB.

Ce spune Legea responsabilității fiscal-bugetare

Odată ce datoria publică depășește pragul de 50% din PIB, dar este sub 55%, Legea responsabilității fiscal-bugetare activează o serie de măsuri

• Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB;

• programul cuprinde și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile și pensiile din sectorul public;

  Citește pe Antena3.ro

  

  Rezultat exit poll alegerile prezidenţiale 2024: Marcel Ciolacu intră în turul doi cu Elena Lasconi. Călin Georgescu, marea surpriză

• măsurile cuprinse în program se aplică cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a înregistrat creștere peste 50% din PIB a datoriei;

În situația în care datoria sare de 55% din PIB, dar se păstrează sub 60%, Executivul trebuie să ia măsuri care să ducă la  înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public. Dacă și pragul de 60% din PIB este depășit, atunci Guvernul trebuie să vină cu un plan care să aibă ca obiectiv reducerea datoriei publice cu 5% pe an.  
 

Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în România (%)

01.21 02.21 03.21 04.21 05.21 06.21 07.21 08.21   09.21   10.21 11.21    12.21 01.22 02.22 03.22 

2,72 2,65 2,96 2,84 3,03 3,11 3,24                3,72     4          4,7       5,11     5,37 5,36 5,6 6,2

Sursa: Eurostat

145,4 miliarde de lei și-a programat statul să împrumute în 2022 pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea împrumuturilor scadente, necesarul fiind cu 7,7% mai mare decât de cel de anul trecut.

Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în Europa Centrală și de Est (%)

Țara 07.19 08.19 09.19 01.20 02.20 03.20 06.20 07.21 08.21 09.21 10.21 11.21 12.21 01.22 02.22 03.22

România 4,51 4,12 4,12 4,28 4,04 4,56 3,89 3,24 3,72 4,00 4,70 5,11         5,37 5,37 5,60 6,20

Ungaria 2,33 1,83 2,02 2,08 2,15 2,43 2,18 2,83 2,84 3,09 3,69 4,07         4,40 4,71 4,86 5,92 

Polonia 2,13 1,93 2,02 2,23 2,07 1,08 1,31 1,61 1,61 1,87 2,63 3,12          3,35 4,00 3,95 4,83

Cehia 1,36 0,99 1,24 1,62 1,47 1,28 0,86 1,72 1,74 1,90 2,34 2,62 2,62 3,12 3,03 3,53

Bulgaria 0,43 0,35 0,35 0,12 0,15 0,15 0,68 0,14 0,14 0,15 0,25 0,25        0,44 0,57 0,61 1,09

Croația 1,06 0,83 0,49 0,61 0,57 0,96 0,96 0,45 0,43 0,37 0,32 0,32          0,38 0,69 1,23 2

Sursa: Eurostat

Și Standard & Poor’s ne taie din creșterea economică

După avertismentul agenției Fitch, care recent a redus perspectiva de creștere economică a României, la sfârșitul săptămânii trecute a venit și rândul analiștilor de la Standard & Poor’s să facă același lucru. Aceasta a redus la jumătate prognoza de creştere pentru România în acest an, până la 2,1%, cu 2,6 puncte procentuale sub ceea ce preconiza anterior, în condiţiile în care estimează că războiul din Ucraina va avea un efect considerabil asupra economiei româneşti. În paralel, S&P şi-a majorat semnificativ estimările privind rata medie anuală a inflaţiei în România, care în 2022 ar urma să fie una de 9%, faţă de una de 6%, cât estima în luna decembrie 2021, ca urmare a preţurilor mai mari la alimente şi combustibili, ambele componente fiind agravate de conflictul din Ucraina.