Reactii - Era "fara FMI"

Mugur Isarescu a facut o lectura proprie la comunicatul FMI de rupere a acordului cu Romania, indulcind pastila amara a "deraierii".

Divort. Inghetarea relatiilor. Impas. Deraiere. Asa au definit autoritatile romane noua relatie pe care o avem cu FMI. Tehnic vorbind, acordul este inca in vigoare nefiind denuntat de nici una dintre parti.

Acordul cu FMI este valid, din punct de vedere tehnic, pana la incheierea lui, in vara anului 2006. "El nu este denuntat de nici una dintre parti", a explicat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, in cadrul unui seminar organizat de banca centrala.

Pe de alta parte, Varujan Vosganian, presedintele Comisiei buget-finante-banci din Senat, recunoaste ca "din start programul nostru avea cateva deosebiri de esenta fata de cel al Fondului. Noi am introdus cota unica fara sa avem un acord de principiu cu ei, am venit cu o alta filozofie, o tentativa de a spori consumul si economia cu masuri mai curajoase". Guvernatorul BNR a comparat relatia dintre Romania si FMI cu cea dintre doi medici care identifica boala pacientului, dar aplica tratamente diferite. Replica a venit de la fostul ministru de Finante Mihai Tanasescu, presedintele Comisiei buget-finante-banci din Camera Deputatilor. "Vad acest acord ca un accidentat aflat in coma pe patul de spital care este tinut in viata de aparate si toata lumea se uita la ceas si asteapta sa vina momentul aderarii ca sa scoata aparatele din priza", a opinat Tanasescu.

RASPUNSUL BNR. Guvernatorul BNR a raspuns criticilor exprimate de negociatorul-sef in relatia cu Romania referitoare la politica BNR. Isarescu a explicat ca anul 2005 se va incheia cu un deficit de cont curent de 8%-9%. "Contul curent este o problema, dar noi credem ca o putem tine sub control. Credem ca atunci cand cifrele vor fi definitive, deficitul din 2005 nu va depasi substantial deficitul din 2004", a declarat guvernatorul. El a mai explicat ca o buna parte a acestui deficit este cauzat de romanii care lucreaza in strainatate.

FONDURI. "Estimam ca veniturile realizate de romanii din strainatate se ridica la 3 miliarde de euro. La un PIB de 70 miliarde de euro, asta inseamna peste 4%", explica Isarescu.

Pe de alta parte, expertii FMI au recomandat Bancii Nationale sa revina la programul de tintire a inflatiei care utilizeaza in principal parghia dobanzii si sa creasca ratele dobanzilor de interventie, reduse brusc de banca centrala incepand cu luna august a acestui an. Raspunsul guvernatorului este ca "in conditiile unei inflatii ridicate nu exista solutii ortodoxe la liberalizarea contului de capital". "Este momentul responsabilizarii", spune guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. "Nu consider ca stadiul actual al relatiilor cu FMI trebuie dramatizat. Avem obiective apropiate, dar avem divergente de politici.

La randul sau, ministrul de Finante, Sebastian Vladescu, recunoaste ca si comunitatea de afaceri considera ca incetarea acordului cu FMI reprezinta un test de maturitate pentru Guvern. "Vestea incetarii acordului precautionary dintre Romania si FMI nu este, in sine, nici buna, nici rea. Faptul ca de acum incolo Guvernul nu va mai avea o monitorizare externa a deciziilor sale nu inseamna automat ca se vor inregistra derapaje macroeconomice, dar nici ca vom asista la vreo minune", spune Stefan Popa, presedintele Camerei de Comert Bucuresti.

BANCHERII. Intreruperea acordului cu FMI nu este un lucru insurmontabil sau o problema deosebit de periculoasa pentru Romania, considera Radu Gratian Ghetea, presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor. "Atat BNR, cat si Ministerul Finantelor, Guvernul au reusit sa creeze aceste echilibre pe care le avem in prezent si care au fost apreciate in mod corespunzator in raportul de tara dat publicitatii de curand", a declarat ieri Ghetea la seminarul EU-COFILE, organizat de BNR, Asociatia Romana a Bancilor si Alpha Bank.

CURAJ "Ne-am decis sa ne responsabilizam, iar responsabilizarea inseamna initiativa si curaj. Am avut nevoie de curaj sa-i spunem Fondului adio", spune Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol. "Dupa 15 ani de politica a fricii am decis sa trecem la o alta filozofie, adica sa trecem de la tratament chimioterapeutic la unul naturist", explica Patriciu. Omul de afaceri considera ca trebuie sa ne acceptam deficitele pentru ca in timp ele se vor reduce. El mai spune ca aceasta acceptare inseamna o schimbare de filozofie. "Romania poate sa devina liderul regional din din sud-estul Europei, pentru ca suntem inconjurati de tari care au masa critica mult mai mica decat Romania", spune Patriciu. El mai spune ca putem sa transformam Bucurestiul intr-un mare centru financiar european, dar asta inseamna sa avem deficite.

TARICEANU Premierul Calin Popescu Tariceanu sustine ca UE apreciaza politicile Executivului. "Am pus in practica politici liberale in domeniul economic care au stimulat economia si au dus la un raport de monitorizare al CE pozitiv care indica clar ca avem posibilitatea certa de a adera la UE la 1 ianuarie 2007 si ca riscurile de a vedea aderarea amanata cu un an s-au redus considerabil", a declarat Tariceanu. El a explicat ca s-a introdus cota unica de 16% pentru ca oricum procentul de colectare a impozitelor la buget era de 15,1%. Efectele cotei unice: in primele noua luni de la introducerea cotei unice impozitul pe profit colectat a crescut cu 8%, in timp ce impozitul pe venit a inregistrat o scadere nesemnificativa, de 6%, spune el.

RECTIFICARE Executia bugetara pe anul in curs ne arata ca avem pe ultimele doua luni un surplus de jumatate de punct din PIB care se adauga deficitului programat de 1% din PIB. Deci, in noiembrie si decembrie vom avea de cheltuit 1,5% din PIB, adica circa 45 de mii de miliarde lei vechi, a declarat Mihai Tanasescu. Acesti bani se vor duce in pensii si in cheltuieli publice, ceea ce ridica probleme vizavi de inflatie. Vom sfarsi probabil acest an cu o inflatie de 8%-8,3%.

INFLATIA Guvernatorul a mai spus ca tinta de inflatie de 6,5% pe care a avansat-o FMI pentru anul viitor nu este realista. "Daca in 2006 vor exista majorari de proportii la gazele naturale tinta de inflatie este nerealista. Pretul gazelor s-ar putea dubla si impactul preturilor de consum ar fi major. Nu vad ce ar putea sa compenseze aceasta evolutie. Care sunt preturile care ar putea sa scada?", a explicat Mugur Isarescu.