Reactoarele, aproape în pană de uraniu

Cele două reactoare ale Nuclearelectrica, care funcţionează pe platforma de la Cernavodă, ar putea rămâne fără combustibil nuclear la finele anului 2009.

Reactoarele nucleare ale centralei de la Cernavodă ar putea rămâne fără combustibilul necesar la finele anului 2009, deoarece stocurile Companiei Naţionale a Uraniului (CNU) se vor epuiza în acest an, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de Hotărâre de Guvern postată pe site-ul Ministerului Economiei.

Acesta vrea să transfere gratis concentratele de uraniu de care dispune din proprietatea privată a statului în cea a CNU pentru a ţine în frâu preţul energiei produse de Nuclearelectrica, pentru a nu fi nevoită să importe materia primă. Măsura va da de lucru şi angajaţilor CNU, care altfel s-ar trezi fără obiectul muncii.

Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă are nevoie de fascicule nucleare pentru a putea produce energie electrică. Acestea sunt realizate la Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN) de la Piteşti. Însă materia primă necesară este furnizată de Compania Naţională a Uraniului (CNU), care însă nu mai are stocuri.

Problema a fost observată de Ministerul Economiei, care acum vrea să transfere fără plată stocurile de concentrate de uraniu din proprietatea privată a statului, acumulate între 1993 şi 2008, în cea a Companiei Naţionale a Uraniului, pentru a putea continua activitatea şi pentru a continua producţia de energie electrică ieftină la Cernavodă. Materia primă se află oricum depozitată la Uzina R din Feldioara, astfel că transferul este mai mult contabil.

"EFECTE GRAVE"
"Cantitatea de uraniu în concentrate, trecută anterior în patrimoniul companiei, se va epuiza în anul 2009, fapt care conduce la imposibilitatea aprovizionării cu materie primă pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării unităţilor 1 şi 2 din cadrul Centralei Nuclearelectrice Cernavodă", se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern postată pe site-ul Ministerului Economiei.

Concentratele de uraniu se află deja pe platforma uzinei de la Feldioara a CNU, însă pentru a putea fi procesate trebuie trecute în patrimoniul Companiei Naţionale a Uraniului.

"Neaprobarea trecerii stocului de concentrate tehnice de uraniu, în vederea rafinării, din proprietatea privată a statului în patrimoniul CNU SA Bucureşti va conduce la sistarea furnizării materiei prime necesare fabricării combustibilului nuclear, cu efecte grave asupra funcţionării unităţilor 1 şi 2 din cadrul Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, precum şi la închiderea activităţii CNU SA Bucureşti", se mai arată în documentul citat.

Mai exact, la Compania Uraniului activitatea se va reduce dramatic, cu consecinţe asupra celor 1.812 salariaţi ai companiei.

PREŢUL CORECT?
Dacă nu s-ar face acest transfer, preţul energiei produse de Nuclearelectrica ar putea să crească, pentru că societatea va importa materia primă pentru combustibilul nuclear, se mai arată în nota respectivă. Cantităţile şi valoarea lor în euro nu pot fi făcute publice, fiind secret de stat, a declarat pentru Jurnalul Naţional Adrian Pătruţi, secretar pentru Resurse Minerale.




CNU are cu Nuclearelectrica un contract pentru furnizarea a 210 tone de material nuclear, din care până acum a fost livrat jumătate, ne-au precizat surse apropiate situaţiei.
Reprezentanţii Nuclearelectrica au precizat că societatea nu are nici o implicare în iniţierea acestei hotărâri.

Unul dintre efectele pozitive ale Hotărârii este că preţul mic al energiei poate ajuta industria să devină competitivă în privinţa costurilor. În plus, prin operaţiunile de la CNU se asigură şi funcţionarea instalaţiilor de decontaminare a apelor reziduale.

Problema însă este că transferul uraniului se face gratis între stat şi CNU, în timp ce, în mod normal, compania ar trebui să refacă stocurile, potrivit unor surse care au cunoştinţă de situaţie. Însă proiectul de HG precizează la articolul 4 că valoarea concentratelor tehnice de uraniu se va constitui ca obligaţie bugetară.

PRINŢUL URANIULUI, FARĂ COROANĂ
Compania Naţională a Uraniului primeşte în acest an subvenţii de 30,51 milioane de lei de la statul român.
România mai poate deschide o exploatare de uraniu în judeţul Neamţ, însă aceasta zace blocată din cauza retrocedărilor către prinţul Strdza şi din cauza unor primării locale care nu şi-au dat acceptul. Prinţului Dimitrie Sturdza i-au fost retrocedate 26.000 de hectare de pădure în Ceahlău, însă în mijlocul pădurii, la Grinţieş, se află o comoară şi mai mare: uraniul.

Ca orice bogăţie a subsolului ţării, legislaţia spune că aparţine statului, însă membrii familiei princiare pun condiţii, deoarece, dacă s-ar exploata uraniul, atunci lucrările de infrastructură le vor afecta proprietăţile. Retrocedarea a ridicat mai multe semne de întrebare de-a lungul timpului, deoarece include şi cele 6 hectare din jurul minei şi care este perimetru minier aparţinând Ministerului Economiei. Pentru ca statul să exploateze uraniu la Grinţieş este nevoie de acordul familiei Sturdza, până acum neajungându-se la un consens.

"În perioada 2006-2007, când s-a aflat în procedura de emitere a acordului de mediu proiectul «Punerea în exploatare a zăcământului de uraniu Tulgheş-Grinţieş şi amenajare intersecţie DN 15 km 224+415 cu drum industrial în etapa de execuţie a studiului de impact», familia Sturza nu era încă în posesia terenului", spune în 2008 Prefectura Neamţ într-un comunicat.

IMPORTURI VIITOARE
Strategia energetică a României precizează că rezervele de uraniu ale ţării ajung pentru alimentarea a două reactoare nucleare până în 2017. CNU a anunţat că ia în calcul concesionarea unor perimetre în afara ţării, pentru a asigura necesarul de materie primă pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Una din aceste posibile locaţii este Iordania.