Recesiune şi deficit bugetar de 4%

Rom�¢nia va �®nregistra �®n acest an un deficit bugetar de peste 4% ��i o cre��tere economic�� negativ��, �®ntre -3% ��i -4%, conform previziunii FMI. Aprilie va fi cea mai grea lun��, dar, odat�� dep����it��, economia �®��i va reveni gradual. Credi�­tarea va reporni, iar leul se va aprecia dup�� semnarea acordului cu FMI.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a finalizat evaluarea economiei ro­mâ­neşti şi urmează să redacteze şi scri­soarea de intenţie pentru contractarea împrumutului. Vor fi semnate trei me­mo­randumuri de finanţare cu instituţiile de la care va fi contractat împrumutul, a explicat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, care s-a întâlnit ieri cu conducerea Partidului Social-Democrat (PSD).

Acordul are un caracter preventiv, pentru că banii vor merge către rezerva BNR şi vor fi utilizaţi doar dacă este nea­pă­rat nevoie. "Nu aştepţi să ajungă apa la gură, ci trebuie să iei măsuri atunci când apa este la picioare. Acordul cu FMI va avea un rol major în relansarea cre­di­tă­rii", a explicat şi premierul Emil Boc la un seminar pe teme economice. Tănăsescu a afirmat că acordul cu FMI vine într-un moment în care România are nevoie de disciplină financiară şi a menţionat că unul dintre punctele acordului se va referi la o lege a responsabilităţii financiare şi la bugetarea multianuală.

DIAGNOSTICUL FMI
Tănăsescu i-a avertizat ieri pe liderii so­cial-democraţi că Raportul FMI arată că România nu va putea respecta Tratatul de la Maastricht, care prevede obligativita­tea ţărilor UE de a avea deficite bugetare de sub 3% şi că riscă să înregistreze un deficit de peste 4%, au declarat surse din partid. Tănăsescu a mai arătat că România va înregistra o creştere economică negativă, situată între -3% şi -4%, au mai arătat sursele citate.

Guvernul negociază cu FMI şi Comisia Europeană un deficit bugetar în jur de 4% din PIB pentru acest an, peste ţinta stabilită în buget, de 2% din PIB, în condiţiile revizuirii în minus a veniturilor bugetare. Săptămâna trecută, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, a afirmat că estimează pentru 2009 o creştere economică cuprinsă între de -1% şi 1,5%, sub prognoza avută în ve­de­re la construcţia bugetului pentru acest an, de 2,5%.

Ministrul Finanţelor a afirmat miercuri că România va trebui să-şi revizuiască proiecţiile bugetare pentru 2009 şi 2010. "Dacă va fi cazul să modifcăm perspectiva de creştere economică în sens negativ, o vom face", a adăugat Pogea. În plus, Tănăsescu a declarat că din analiza Fondului nu există perspectiva creşterii taxelor fiscale şi nici a cotei de TVA ca ur­ma­re a încheierii unui acord. "Percepţia despre faptul că Fondul ar impune unele condiţii legate de în­ghe­ţa­rea salariilor a fost exagerată", a mai opi­nat Mihai Tănăsescu. El a adăugat că măsurile sociale sunt asigurate, în cazul unui acord cu FMI, iar sporurile nu trebu­ie eliminate, ci trecute în salariile de bază.

ŞAPTE CONDIŢII
Partidele politice şi societatea ro­mâ­neas­că pun în balanţă ce câştigă şi ce pier­de România prin semnarea celor trei acorduri de finanţare. Partidul Social-De­mocrat (PSD) condiţionează susţinerea acordului cu FMI de îndeplinirea obligatorie a şapte condiţii, printre care fi­nan­ţa­rea sectorului public, relansarea credi­tării, menţinerea locurilor de muncă şi transparenţa.

O altă condiţie se referă la asigurarea resurselor pentru sistemul public de pensii şi asigurarea corelării creşterii veniturilor cu inflaţia, astfel în­cât să se poată proteja puterea de cum­pă­ra­re a populaţiei. PSD mai doreşte ca acor­dul cu FMI să nu întârzie în nici un fel accesul României în zona euro, se mai arată în rezoluţia pe care Comitetul Exe­cutiv Naţional al PSD a adoptat-o ieri. Ultima condiţie se referă la faptul că resursele bugetare deţinute pentru investiţiile publice în domenii precum educaţie, sănătate sau transporturi să nu fie afectate de acest acord cu FMI.

SUMA ÎMPRUMUTATĂ
Suma pe care România ar putea să o împrumute de la instituţiile financiare internaţionale este între 18 şi 20 de mili­arde de euro, au mai declarat surse apro­piate negocierilor. Banii vor avea rolul de a asigura stabilizarea economiei pe termen mediu şi lung şi de repornire a mo­toa­re­lor economiei. Tănăsescu a mai de­clarat că banii obţinuţi de la FMI vor mer­ge către rezerva BNR şi vor fi utilizaţi doar dacă este neapărat nevoie, respectiv în ca­zul în care vor exista atacuri pe cursul de schimb. Tănăsescu a afirmat că trebu­ie făcute acorduri cu băncile-mamă care au filiale în România, dar şi cu reprezentan­ţe­le lor în România, care să prevadă că ba­nii rămân în România.

El a amintit că apro­­ximativ două treimi din împrumutul extern va fi direcţionat către Banca Naţională, iar restul, către Ministerul de Finanţe. Pe de altă parte, premierul Emil Boc a declarat că rezervele minime obli­ga­torii constituite la BNR vor fi reduse "cu un mic procent", ca efect al împru­mu­­tu­lui pe care România îl va contracta de la FMI şi Comisia Europeană. Băncile comerciale sunt obligate să constituie re­zer­ve minime obligatorii la banca centra­lă re­pre­zentând 40% din depozitele va­lu­tă şi la 18% din cele în lei. Pentru su­me­le în mo­nedă naţională cu o maturitate de pes­te doi ani nu se aplică rezerve obligatorii.

APRILIE NEGRU
Tănăsescu a apreciat că este posibilă, în luna aprilie, o "cădere dramatică" a eco­no­miei, în condiţiile în care primele luni ale acestui an au indicat deja deteriorări semnificative ale principalilor indicatori economici. El a afirmat că după acest vârf negativ, dacă Guvernul de la Bucureşti va gestiona eficient acordul cu FMI, există posibilitatea unor ameliorări economice graduale. "Putem spune că în a doua ju­mă­tate a anului există posibilitatea să asis­tăm la o relaţie de îmbunătăţire economică", a menţionat el.