Reduceri la RCA pentru şoferii corecţi

Introducerea sistemului bonus-mallus va aduce reduceri de preţuri la asigurările auto obligatorii pentru românii care nu au înregistrat avarii în ultimii doi ani, spune Angela Toncescu, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor într-un interviu acordat Jurnalului Naţional.

• Jurnalul Naţional: Cum apreciaţi evoluţia pieţei asigurărilor anul acesta?

Angela Toncescu: Asigurătorii români au înregistrat un volum de prime brute subscrise de 6,3 miliarde lei în primele 9 luni ale acestui an. Comparativ cu perioada similară din 2009, volumul subscrierilor este cu 5% mai mic, evoluţie anticipată în condiţiile în care asigurările Casco, care generează o treime din totalul primelor subscrise, au înregistrat în continuare o scădere semnificativă. Deşi piaţa asigurărilor de viaţă a crescut, şi în special cea a produselor de tip unit-linked, creşterea acesteia cu 2,9% nu a putut compensa scăderea cu 6,8% a asigurărilor generale. Este totuşi îmbucurător faptul că cel de-al treilea trimestru nu a adus o contractare a pieţei, aceasta evoluând în aceiaşi parametri ca în primele două trimestre.

Vânzările de asigurări RCA din decembrie nu vor influenţa semnificativ volumul de prime brute subscrise pe total piaţă la nivelul între­gului an, întrucât vânzările de astfel de poliţe nu mai sunt concentrate în decembrie, ci s-au disperat pe parcursul anului ca urmare a renunţării la anul calendaristic de subscriere.

• Care sunt explicaţiile pentru scăderea înregistrată de asigurările de tip Casco? Ce alte sectoare au înregistrat scăderi?

Asigurările Casco depind în mare măsură, din păcate, de evoluţia pieţei de leasing şi de cea a creditelor bancare. În cazul asigurărilor de viaţă, dacă mă refer doar la clasele care deţin o pondere im­portantă în totalul primelor subscri­se, raportările la 9 luni ale asi­gu­rătorilor indică o scă­de­re cu 5,6% a asigurărilor tradiţionale. Apre­ciez că scăderea subscrierilor din asi­gu­ră­rile de viaţă tradiţionale a fost influen­ţată, de asemenea, şi de evoluţia cre­di­telor, produse bancare care în mul­te cazuri implică şi în­che­ierea unei poliţe de asigurări de viaţă. Totuşi, piaţa asigurărilor de viaţă în ansamblu a înregistrat o creştere de aproape 3 procente în primele 9 luni, motorul acesteia fiind asigurările de tip unit-linked, pentru care volumul de prime subscrise raportate a fost cu circa 19% mai mare.

• Revenind la RCA, cum vor fi ta­ri­­fele faţă de anul acesta?

Până în prezent, Comisia de Su­praveghere a Asigurărilor a fost no­tificată cu privire la noi tarife de primă RCA de un număr de şapte societăţi. Fiecare societate îşi stabileşte tarifele în funcţie de diverse criterii, ca de exemplu vârstă, regiune, localitate, capacitatea cilindrică a maşinii sau puterea acesteia, starea civilă a asi­gu­ra­tului şi altele, existând diferenţe de la societate la societate. În consecinţă, este o utopie să vorbeşti despre o creş­te­re medie la nivelul întregii pieţe a ta­ri­felor RCA. Se poate, cel mult, să ana­lizezi variaţiile de tarife pentru fie­care societate în parte, pe o anumi­tă gamă de vehicule. Mai mult decât atât, tarifele afişate nu sunt şi cele plătite efectiv de asiguraţi, întrucât so­cietăţile pot acorda o serie de re­du­ceri în funcţie de diverse criterii proprii.

Anul acesta, societăţile au introdus şi alte criterii de reducere, în plus faţă de cele utilizate până acum, fiind pro­­babil cumva constrânse de con­diţiile economice actuale. Fiind atât de multe criterii, este foarte probabil ca cele mai multe persoane fizice să se încadreze cel puţin la unul dintre ele. De asemenea, ca urmare a aplicării sistemului bonus-malus, o persoană fizică care va încheia asi­gurarea în 2011 şi nu a provocat accidente în cei doi ani anteriori, respectiv 2009 şi 2010, vor beneficia de un bo­nus, adică de o reducere a primei cu 20%. Astfel, calculele direcţiei de spe­cialitate din cadrul CSA arată faptul că, deşi tarifele de bază ale celor şap­te societăţi înregistrează variaţii de la minus 14% până la plus 15% pentru gama medie de asiguraţi per­soa­ne fizice, datorită acestor redu­ceri asiguraţii companiilor ar putea plăti în final tarifele chiar mai puţin decât în 2010.

Prin gama medie de asi­guraţi persoane fizice – şi subli­niez faptul că nu mă refer la persoa­nele juridice – ne referim la grupa de vârstă 30-50 ani, cu autoturisme între 1.200-1.600 cm. Dacă privim în trecut, adică la activitatea de asigurări RCA din primele 9 luni din 2010, constatăm că prima medie subscrisă pe contract a fost doar cu 5% mai mare decât în perioada similară din 2009, cifră care infirmă scumpirile mult mai mari vehiculate la sfârşitul anului trecut. Şi pentru că ne place să ne comparăm cu alte state, vă pot spu­ne că această primă medie a în­sem­nat circa 85 euro, valoare care se poziţionează sub nivelurile din al­te state europene, inclusiv Bulgaria.

• Societăţile de asigurare au acu­zat creşterea tentativelor de fraudare în special în cazul poliţelor RCA. Cum a influenţat introdu­cerea constatului amiabil piaţa?

Dacă suspectează că declaraţiile persoanelor implicate în accident cu privire la eveniment şi prejudiciul produs nu sunt tocmai adevărate, societăţile de asigurare au dreptul să facă propriile investigaţii. Societăţile au avut şi au în continuare acest drept, indiferent dacă accidentul a fost protocolat prin proces-verbal al poliţiei sau prin formularul de constatare amiabilă. Introducerea constatului amiabil nu ar trebui să influenţeze rata daunalităţii.

Această procedură este folosită de foarte mult timp în majoritatea statelor europene şi atunci când am introdus-o în România ne-am gândit să oferim şi conducătorilor auto români dreptul de a alege constatul amiabil şi, implicit, dreptul de a beneficia de simplificarea circuitului ad­mi­nistrativ specific obţinerii des­pă­gu­birii în temeiul asigurării RCA. Astfel, un asigurător avizat prin formularul de constatare amiabilă deschide do­sarul de daună, efectuează constatarea pagubelor şi eliberează docu­mentul de introducere în reparaţie a ve­hiculului. În acest fel, păgubitul se duce direct la societate, economisind astfel timpul pe care l-ar fi alocat pentru drumul la poliţie, de unde ar fi tre­­buit să obţină procesul-verbal, dar şi autorizaţia de reparaţie a vehiculului.

Peste 55% din dosarele de daună RCA avizate în acest an au fost des­chise în baza formularelor de constatare amiabilă de accident. Acest procent ridicat dovedeşte faptul că procedura de constatare amiabilă de accident se aplică fără probleme deosebite.

• Clienţii companiilor de asigurări de viaţă au anulat poliţe de 47 mili­oa­ne euro potrivit raportărilor de pe primul semestru? Care sunt explicaţiile?

Sumele plătite de asigurători în primele 9 luni din 2010 cu titlu de răs­cumpărări totale au fost de 213,4 mi­lioane lei, în scădere cu circa 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2009. Tren­dul pe care evoluează răs­cum­pă­ră­rile totale este clar descendent şi aces­ta a început să se manifeste, de altfel, încă din a doua parte a anului trecut. În pofida evoluţiei veniturilor populaţiei şi a incertitudinii cu privire la climatul economic, asiguraţii au început să conştientizeze că nu este în avantajul lor să răscumpere po­li­ţe­le înainte de maturitate.

Împreună cu UNSAR, cu specialişti din domeniul asigurărilor de viaţă şi ai pieţei de capital, precum şi cu ajutorul foarte important al mass-mediei, Comisia de Suprave­ghe­re a Asigurărilor a susţinut o cam­pa­nie de educare a asiguraţilor, în spiritul menţinerii unei poliţe de asi­gu­rare de viaţă, prezentând beneficiile acesteia şi dezavantajele răs­cum­pă­rării înainte ca aceasta să ajungă la ter­menul de maturitate.

Potrivit normelor puse în apli­care prin Ordinele CSA nr.23/2009 şi nr.11/2010, societăţile şi interme­diarii de asigurare au obli­ga­ţia de a furniza potenţialilor clienţi şi asiguraţilor o serie de informaţii despre societate şi, foarte important, despre contractul de asigurare. Informarea trebuie făcută clar şi exact, pe hârtie sau pe alt suport durabil, prin intermediul unuia sau mai multor docu­men­te, care să fie transmise po­ten­ţia­lilor clienţi sau asiguraţilor într-o mo­dalitate care să confirme că aceştia au luat cunoştinţă despre conţinutul acestor documente. Prin Ordinul nr.11/2010, CSA prevede şi alte obligaţii în cazul asigurărilor de viaţă.

Astfel, înainte de încheierea contractului, asigurătorul este obli­gat să rea­l­­izeze o analiză a nevoilor financiare ale clientului pe baza căreia, ulterior, să îi ofere o soluţie financiară, să rea­lizeze un profil de risc al clientului dacă produsul oferit este de tip unit-linked sau index-linked, precum şi să înainteze clientului o proiecţie care descrie evoluţia detaliată a contractului. Pentru că acordăm o foarte mare atenţie nevoii de informare corectă a consumatorilor, modalitatea în care aceste reglementări sunt respectate este un punct important în tematica de control urmărită de CSA în timpul controalelor on-site.

• Cum vedeţi evoluţia pieţei asi­gu­rărilor în anul 2011?

În condiţiile în care piaţa asi­gu­ră­ri­lor este strâns conectată cu alte pie­ţe, cum ar fi de exemplu piaţa vân­ză­rilor auto sau cea a creditelor bancare, şi cu evoluţia mediului de afa­ceri din alte sectoare este foarte dificil de avansat o prognoză cât mai aproa­pe de realitate. Dacă contextul economico-social nu se va schimba semnificativ într-o direcţie bună, ne aşteptăm ca piaţa să evolueze în aceiaşi parametri ca anul acesta sau să rămână la acelaşi nivel. Cu siguranţă, CSA va face tot ce îi permite cadrul legal pentru a susţine dezvoltarea pieţei şi va fi flexibilă în găsirea unor soluţii optime la pro­bleme punctuale, aşa cum am făcut de altfel şi până acum.

• Care este principala provocare pe care o vor avea de înfruntat asi­gurătorii şi CSA în anul 2011?

Din punct de vedere al dimensiunii afacerilor, depinde foarte mult de cum va arăta contextul economico-so­cial anul viitor. Dacă situaţia nu se va îm­bu­nătăţi, asigurătorii vor avea misiunea dificilă de a menţine un echilibru între capacitatea financiară şi priorităţile de consum ale consumatorilor, pe de-o parte, şi necesitatea de a încheia contractele de asigurare la niveluri de primă determinate actuarial care să le permită ulterior onorarea obli­ga­ţiilor de plată asumate, pe de altă parte.

Un alt reper important al anului 2011 este faptul că asigurătorii şi Co­mi­sia de Supraveghere a Asigurărilor deo­potrivă vor trebui să continue pre­gătirile pentru aplicarea fără pro­ble­me a viitorului regim de solvabili­ta­te, Solvency II, ştiut fiind faptul că acesta este mult mai complex decât cel actual, întrucât ia în considerare numeroase aspecte cantitative, dar şi calitative ale activităţii desfăşurate de un asigurător.