x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Rețeta succesului USR-PLUS-PNL: PNRR „de casă”

Rețeta succesului USR-PLUS-PNL: PNRR „de casă”

de Diana Scarlat    |    07 Ian 2022   •   07:15
Rețeta succesului USR-PLUS-PNL: PNRR „de casă”
Sursa foto: Foto Lucian Alecu

Scandalul legat de distribuirea unor contracte de milioane de euro către firmele și ONG-urile „de casă” ale politicienilor care au scris Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a-nceput cu acuzații la adresa fostului ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

Acesta va primi bani pentru activități de consultanță, pentru implementarea PNRR. Dar continuă acest scandal, cu firmele și ONG-urile care vor beneficia de fondurile pentru consultanță, mai ales pentru că alegerea reprezentanților societății civile a fost făcută, la nivel declarativ, în baza Legii dialogului social, dar principiile prevăzute de această lege nu au fost respectate. Pe scurt, în loc de patronatele reprezentative la nivel de ramură, în PNRR apar alte organizații. Chiar dacă nu ar modifica PNRR, actualul guvern poate elimina neconcordanțele prin revenirea asupra caracterului obligatoriu al avizelor Consiliului Economic și Social (CES).

Patronatele reprezentative la nivel de ramură sunt nemulțumite de modul în care au fost selectate ONG-urile care vor implementa PNRR, pe bani mulți. Una dintre asociațiile care au fost astfel selectate este Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), înființată de Dragoș Anastasiu. Acesta din urmă a declarat, pentru Jurnalul, că nu mai conduce asociația de câteva luni, dar nu ar avea nicio importanță felul în care au fost selectate ONG-urile. De fapt, prima colaborare a CDR cu un guvern al României, ca partener de dialog social, a fost în anul 2014, iar acum doar a existat continuitate sau cineva a dat copy/paste, dacă citim următorul document: „Guvernul va desemna un grup de lucru cu atribuții în sensul identificării de acțiuni concrete în colaborare cu Coaliția pe temele mai sus menționate. Grupul va fi prezidat de Prim-ministrul României și va fi format din miniștri ai Guvernului și un reprezentant desemnat de Prim-ministru. (…) Guvernul are în vedere consultarea Coaliției înainte de a propune și adopta măsuri legislative, politici publice sau decizii care afectează mediul de afaceri pe termen scurt, mediu sau lung. În acest sens, Guvernul României, conform prevederilor legale, va aloca timp suficient pentru consultare astfel încât Coaliția să poată veni cu un punct de vedere referitor la legile sau politicile publice ce urmează a fi adoptate şi să poată comunica Guvernului o opinie structurată și bine fundamentată”, este specificat într-un document public din anul 2014, textul fiind preluat în PNRR. 

Nu pentru bani se revoltă patronatele 

Confederațiile sindicale și patronale reprezentative la nivel de ramură s-au constituit în baza Legii nr. 62/2011 a dialogului social, iar colaborarea Guvernului României cu alte asociații nu este conformă cu principiile Consiliul Economic și Social (CES), care ar fi trebuit să asigure dialogul tripartit. „Nu înțelegem de ce nouă ni s-au cerut foarte multe condiții pe care a trebuit să le respectăm, pentru a deveni confederație reprezentativă la nivel de ramură, iar dialogul social se face cu alții. De ce ne-au mai cerut nouă să facem filiale în toată țara, să avem un anumit număr de membri și multe alte lucruri? Ca de obicei, vedem cum unii respectă legea, iar alții sunt preferați de politicieni, când este vorba despre bani”, a declarat, pentru Jurnalul, Vasile Ștefănescu, președintele Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), organizație patronală reprezentativă la nivel de ramură, în Transporturi. COTAR nu ar avea bani de luat pentru implementarea PNRR, chiar dacă s-ar elimina actualii parteneri, dar reprezentanții confederației patronale nu pot să nu observe încălcarea flagrantă a legislației, chiar de către guvernele României. 

Soluția simplă pentru revenirea la cadrul legal

Totuși, nu este târziu pentru a se rezolva această situație. Chiar dacă nu mai pot modifica acum condițiile prevăzute în PNRR, cei din coaliția de la guvernare pot face o simplă modificare legislativă, pentru revenirea la situația anterioară anului 2010, când CES avea putere egală cu ceilalți doi parteneri ai dialogului tripartit. „Actuala coaliție de guvernare poate, printr-o OUG, să modifice Legea dialogului social, în sensul în care avizul CES să devină obligatoriu pentru orice tip de act normativ și să nu mai fie doar aviz consultativ. Legea s-a modificat de către Guvernul Boc, când avizul CES a devenit doar consultativ. Deciziile se vor lua, astfel, la nivel tripartit: guvern, sindicate, patronate. Vor exista niște acte normative pentru implementarea PNRR, iar avizul CES ar trebui să fie obligatoriu”, a explicat Mircea Titus Dobre, fost ministru PSD al Turismului, președinte UGIR Constanța. Astfel s-ar putea bloca orice încercare de a da milioanele de euro firmelor și ONG-urilor „de casă” ale politicienilor care au fost implicați în scrierea PNRR sau în implementarea planului.

Vechea problemă a OMD-urilor este una dintre mize

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) apare în PNRR într-un punct-cheie, legat de viitorul Organizațiilor de Management al Destinației (OMD), pentru care s-au dus lupte crâncene, în ultimii ani. Miza este o sumă fabuloasă, nu doar din fonduri europene, nu doar prin implementarea PNRR, ci și prin gestionarea fondurilor pentru promovare turistică, dar și a celor pentru investiții, la nivel național. Războiul pe OMD-uri s-a dus pentru a avea cât mai puține astfel de organizații la nivel național, iar Dragoș Anastasiu a susținut de la început necesitatea constituirii unui OMD național care să gestioneze tot, în timp ce alți reprezentanți ai industriei ospitalității au susținut crearea unor organizații locale, pe care să le poată administra cei direct implicați în activitățile unei localități, ale unui județ sau ale unei zone restrânse. Chiar ideea de la care s-a pornit, atunci când a fost propusă o lege a OMD-urilor, a fost de descentralizare a deciziilor pentru cheltuirea banilor de promovare turistică și de investiții, inclusiv în infrastructură, astfel încât să aibă putere egală de decizie statul și mediul privat. Iar mediul privat ar fi trebuit, evident, să fie reprezentat de asociațiile care corespund descrierii din Legea dialogului social, adică să fie patronate reprezentative la nivel de ramură. 

Confuzie între dialogul civic și dialogul social

În turism este o singură asociație patronală reprezentativă la nivel de ramură: Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), alcătuită doar din patroni de baze turistice, restaurante, baruri și terase. În ultimii ani s-a încercat introducerea unor patroni de afaceri din domenii conexe, deși aceștia cu plătesc acele contribuții din care se alcătuiește fondul de promovare, și chiar a unor asociații mixte, care includ și angajați, deși Legea dialogului social nu prevede existența unor astfel de structuri. În noua coaliție de guvernare, ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu, continuă seria de consultări cu autoritățile locale și agențiile pentru dezvoltare regională, pentru a identifica cele mai bune soluții care să faciliteze atragerea de fonduri europene și înființarea OMD-urilor – prevăzute, de această dată, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dar OMD-urile ar deveni regionale, adică ar putea fi gestionați banii pentru opt OMD-uri regionale, partenerii sociali fiind Coaliția pentru Dezvoltarea României și asociațiile colaboratoare ale acesteia, dintre care niciuna nu corespunde criteriilor prevăzute de Legea dialogului social: Consiliul Investitorilor Străini, Camera de Comerț Americană din România, Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Confederația Concordia, Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România etc. Toate acestea s-au regăsit pe lista partenerilor sociali agreați de ultimele trei guverne, fără să aibă vreo legătură cu Legea dialogului social, ceea ce înseamnă fie că niciun guvern nu a dorit să respecte legea, fie că toți membrii acestor guverne înțeleg greșit dialogul social, ca dialog civic, iar juriști nu mai există în aceste structuri care au condus România în ultimii ani. Dacă ar fi existat juriști, le-ar fi explicat miniștrilor care este diferența între cele două.

Acordul de colaborare privind constituirea unei platforme de consultare între Guvernul României și CDR s-a semnat încă din anul 2014 și a fost preluat în PNRR.

Legătura promovării turismului cu „Mentalitatea deschisă”

CDR a fost înființat de Dragoș Anastasiu, cunoscut ca patron al companiei Eurolines, dar și ca fost reprezentant al TUI în România. Anastasiu a susținut mereu ideea gestionării fondurilor de promovare a turismului de către profesioniști în turism și promovare, el însuși fiind unul dintre profesioniștii din turism, iar partenerul lui de business fiind arhicunoscutul profesionist în comunicare și publicitate, consultant politic etc. Felix Tătaru. Acesta din urmă este cunoscut și pentru faptul că în ultimii ani a-mpărțit toate bugetele de promovare a turismului din fostul Minister al Dezvoltării și nu numai. Recent, Felix Tătaru a primit, prin atribuire directă, și contractul de promovare a destinației turistice Brașov. Cei doi sunt parteneri în Institutul Dezvoltării Personale. Dragoș Anastasiu a mai înființat, printre altele, și rețeaua RBL (Romanian Business Leaders), implicată, de asemenea, în proiectele Institutului Dezvoltării Personale. După primii trei ani de activitate, cei doi parteneri l-au adus la București pe celebrul coach Mike Merchant, cel care a-nființat, în SUA, Arbinger Institute, cu filiale în peste 20 de ţări. Scopul acestor institute este cel de a modifica mentalitățile tuturor populațiilor, astfel încât să crească productivitatea angajaților pentru companii. În cadrul evenimentului din noiembrie 2019 a fost lansată și traducerea cărții „Mentalitate deschisă”. „Eu eram familiarizat cu acest concept, din serviciile turistice, unde indicatorul de performanță cel mai important trebuie să fie feedback-ul de la client, nu profitul, care devine consecința feedback-ului de la client. Felix Tătaru și Cristina Gheorghe au fondat Institutul Dezvoltării Personale și sunt partenerii lui Arbinger în România. Mike a venit la cel mai mare eveniment din Educație din România, SuperTeach, de la Cluj, și ne-am hotărât să îl exploatăm la adevărata lui valoare, să-l aducem și la București, unde să aducem business leaders, bancheri, oameni din administrație și oameni din politică, astfel încât să putem schimba mentalitatea în societatea românească, să nu mai așteptăm să ni se dea, ci să lucrăm împreună, pentru a produce eficient”, a declarat Dragoș Anastasiu, pentru Jurnalul, cu ocazia evenimentului din 2019. 

 

Eu am condus CDR în prima jumătate a anului trecut, dar acum nu mai sunt în conducerea CDR. Dialogul social există, Confederații naționale există, dialog tripartit există. Că pe lângă toate astea mai există și specialiștii din CDR și guvernul discută și cu ei, care e problema? Vreo lege interzice guvernului consultări în afara dialogului social? Nu.

Dragoș Anastasiu

×