Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
2021 a adus inflaţia din nou pe creştere, dar şi majorarea dobânzilor pe piaţa interbancară, iar BNR a reluat ciclul de înăsprire a politicii monetare, majorând dobânda-cheie de doar două ori, până la 1,75%.
Cursul a atins un nou maxim istoric, de 4,9495 lei/euro.
Creditul privat s-a revigorat în 2021, ritmul mediu fiind de 10%, dublu faţă de 2020. Au continuat programele guvernamentale pentru stimularea creditării - IMM Invest pentru creditarea corporate şi Noua casă pentru ipotecare şi au apărut şi alte programe noi. Creditul privat, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei reale, a înregistrat o redresare, în special în lunile de vară şi în toamna anului 2021.
Analizând evoluţia anuală a împrumuturilor bancare, comparativ cu 2020, se constată că în luna octombrie 2021 ritmul anual de creştere a creditului privat total a fost de 13,5% faţă de octombrie 2020, maximul ultimilor 12 ani. Pe ansamblul primelor zece luni din 2021, ritmul mediu de creştere a creditului privat a fost de aproape 10%, dublu faţă de avansul creditării din 2020 faţă de 2019. Pe palierul creditelor în lei se observă că împrumuturile pentru populaţie în lei nu au mai fost în 2021 motorul principal, viteza de creştere fiind mai mare pe palierul creditelor corporate în lei.
Unul dintre factorii importanţi care au impulsionat creditarea pentru firme este continuarea programului guvernamental IMM Invest, prin care statul român, prin intermediul Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, a garantat un procent important din valoarea creditelor acordate pentru finanţarea IMM-urilor, în funcţie de tipul companiei. Pe segmentul creditării ipotecare, un impuls a venit de la noul program numit Noua casă. În plus, în 2021 au apărut şi subprogramul AgroIMM Invest, precum şi programele IMM Leasing şi IMM Factor.
Sistemul bancar se îndreaptă spre un profit record în 2021, de peste 8 mld. lei. Restructurarea sistemului a continuat, dar s-a accentuat şi digitalizarea. Întregul sistem bancar românesc, format din 34 de bănci, a înregistrat în primele nouă luni din 2021 un profit net record de aproximativ 6,4 mld. lei, în creştere cu peste 40% faţă de câştigul raportat pentru aceeaşi perioadă din 2020, în ciuda pandemiei de COVID-19, conform datelor preliminare ale BNR. Acesta a fost cel mai bun profit pentru bănci din nouă luni.
Dacă băncile vor obţine rezultate bune şi în ultimul trimestru din 2021, profitul sistemului bancar pentru tot anul 2021 poate urca la un nivel record, de 8-9 mld. lei. Până acum, cel mai mare profit anual al sistemului bancar, de aproape 7 mld. lei (6,83 mld. lei), a fost în 2018. Majoritatea băncilor mari au raportat pentru nouă luni din 2021 profituri mai mari.
Citește pe Antena3.ro
Profiturile cumulate ale celor mai mari trei bănci din România - Banca Transilvania, BCR şi BRD - au totalizat 3,5 mld. lei în intervalul ianuarie - septembrie 2021, peste nivelurile din 2020, reprezentând mai mult de jumătate din câştigul întregului sistem bancar. Activele sistemului bancar au atins un nou maxim după npuă luni din 2021, de 602,7 mld. lei, solvabilitatea a ajuns la circa 23%, raportul credite/depozite este de 68,55%, iar rata NPL a rămas sub 4%, coborând la 3,65%.
Şi restructurarea sistemului bancar românesc a mers mai departe în contextul consolidării, dar şi ca urmare a strategiei de reducere a costurilor şi a digitalizării. Un număr de 1.044 funcţionari bancari au plecat din sistem şi 184 sucursale au fost închise între 9 luni/2021 şi 9 luni/2020, băncile ajungând la un număr de 51.713 de angajaţi, în timp ce numărul sucursalelor a coborât la 3.695.
Cursul a atins în 2021 un nou maxim istoric, de 4,9495 lei/euro, dar a rămas sub pragul psihologic de 5 lei/euro. Criza politică şi deficitele mari - bugetar şi de cont curent - au pus presiune pe piaţa valutară în special în lunile de toamnă din acest an, cursul de schimb depăşind 4,94 lei/euro şi urcând până aproape de 4,95 lei/euro. Piaţa valutară a fost fluctuantă în acest an, martie, aprilie, august şi lunile de toamnă aducând o accentuare a deprecierii monedei naţionale. Leul a cumulat din ianuarie până în 21 decembrie o depreciere de peste 1,6% faţă de euro, comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2020.
Presiunile de depreciere a naţionale s-au accentuat în luna septembrie, şi într-un context intern caracterizat de intensificarea disputelor politice în coaliţia de guvernare. Practic, în luna septembrie cursul leu/euro a doborât maxim istoric după maxim istoric şi a trecut de 4,94 lei/euro. Cel mai recent record istoric, de 4,9495 lei/euro a fost înregistrat în 22 septembrie. Presiunile de depreciere a leului au continuat în octombrie, noiembrie şi decembrie, iar cursul de schimb leu/euro a avut o evoluţie oscilantă, cu creşteri şi scăderi, dar a rămas peste 4,94 lei/euro şi a avut zile în care s-a apropiat de maximul istoric.
Dobânzile ROBOR pe piaţa interbancară au intrat pe o pantă de creştere, în jurul a 3%. Urmează majorarea costului creditelor. Dobânzile pe piaţa interbancară s-au înscris pe un trend ascendent, în special în ultimele trei luni din 2021. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a sărit în acest an peste nivelul dobânzii-cheie.
Banca Transilvania a finalizat achiziţia Idea Bank. Banca Transilvania, cea mai mare bancă după active, a finalizat în 29 octombrie 2021 achiziţia întregului pachet de acţiuni (100%) deţinut de grupul polonez Getin Holding la Idea Bank, Idea Leasing şi Idea Broker de Asigurare. Liderul pieţei bancare locale anunţase semnarea acordului de achiziţie în luna iunie, iar ulterior a primit aprobările necesare finalizării tranzacţiei din partea Băncii Naţionale a României şi a Consiliului Concurenţei. Idea Bank este a treia bancă achiziţionată de Banca Transilvania, după Volksbank (2015) şi Bancpost (2018).
Vista Bank (fosta Marfin) a cumpărat Crédit Agricole România. Vista Bank a finalizat în septembrie 2021 achiziţia Crédit Agricole România, tranzacţie anunţată la începutul anului, după obţinerea tuturor aprobărilor necesare din partea BNR şi a Consiliului Concurenţei.
BNR a redus dobânda-cheie în ianuarie la minimul istoric de 1,25% şi apoi a majorat-o de două ori de-abia în toamnă, până la doar 1,75%, în condiţiile în care inflaţia s-a apropiat de 8%
Dobânda-cheie a fost tăiată de BNR în ianuarie 2021 la minimul istoric de 1,25% şi a staţionat până în septembrie la acest nivel, cu toate că inflaţia s-a înscris în a doua parte a anului pe o pantă ascendentă, banca centrală mizând pe controlul lichidităţii din piaţa interbancară. Ulterior, banca centrală început în toamnă ciclul de înăsprire a politicii monetare, majorând dobânda-cheie de două ori.
În octombrie, BNR a operat o primă majorare a dobânzii-cheie, până la 1,50%, iar în noiembrie a urmat o nouă creştere, cu doar 0,25 pp, la 1,75%, sub aşteptările analiştilor, care anticipau dobânda majorată la 2% sau chiar la 2,25%, în condiţiile în care inflaţia s-a apropiat de 8% încă din octombrie. De obicei, a fost unanimitate în cazul deciziilor BNR privind dobânda-cheie, dar la şedinţa boardului din 9 noiembrie părerile şi implicit voturile au fost împărţite.
