x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie România dă securitatea energetică pe țeava Gazprom

România dă securitatea energetică pe țeava Gazprom

de Valentin Gros    |    27 Feb 2019   •   10:18
România dă securitatea energetică pe țeava Gazprom
Sursa foto: BentheBeeMan/Getty Images/iStockphoto

Ordonanţa de Urgență a Guvernului 114/2018 va avea consecinţe negative pentru economia românească, favorizând importurile pe piaţa gazelor, a fost avertismentul lansat ieri de Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA). Odată cu aplicarea ordonanței, țara noastră, care până acum era percepută ca un exportator de gaze în perioada următoare datorită zacămintelor recent descoperite în zona offshore a Mării Negre, se va înscrie din nou pe lista lungă a țărilor importatoare de gaze. Altfel spus, renunțăm de bună voie la securitatea energetică pentru a ne întoarce la țeava Gazprom.

Actul normativ limitează preţul gazului vândut de producători către furnizori şi clienţi finali eligibili la 68 lei/MWh, în perioada 1 aprilie 2019 - 28 februarie 2022, şi impune companiilor din domeniu o taxă de 2% pe cifra de afaceri. “România era percepută ca un viitor exportator net de gaze naturale şi participant activ la proiectele regionale de transport gaze”, se arată într-un raport realizat de compania de consultanţă financiară Deloitte România şi prezentat într-o conferinţă de presă organizată de Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA). În prezent, membrii ROPEPCA dețin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de dezvoltare si producție onshore din România, reprezentând pentru anii 2014-2017 investiţii cumulate de peste patru miliarde de euro, contribuţii către bugetul de stat de 5,5 miliarde de euro, precum şi crearea şi menţinerea a 14.000 de locuri de muncă.

Disponibilitatea pentru export dispare

Potrivit aceluiaşi studiu, însă, punerea în aplicare a OUG 114 va face să scadă până la zero disponibilităţile de export, în contextul în care consumul este aşteptat să crească, astfel că implicit vor creşte şi importurile din ţările non-UE. Astfel, cel mai avantajat ar urma să fie operatorul rus Gazprom, care exportă masiv în România. “Ne-am exprimat dezaprobarea atât faţă de aceste măsuri, cât şi faţă de modul de implementare, subliniind impactul negativ asupra investitorilor şi angajaţilor din domeniu, cât şi asupra economiei în general”, a declarat Saniya Melnicenco, preşedintele ROPEPCA. Ea a precizat că o scrisoare în acest sens a fost trimisă Comisiei Europene.

Confuzie la Gazprom?

Melnicenco este în acelaşi timp director al Departamentului Juridic şi Afaceri Corporative din cadrul companiei Nis Petrol, al cărei acţionar majoritar este Gazprom. Întrebată de Jurnalul dacă grupul rus ar fi avantajat de OUG 114, astfel că şi Nis ar avea de câştigat, fie şi în mod indirect, Saniya Melnicenco a răspuns, zâmbind, că “vorbim de protejarea intereselor producţiei autohtone, iar aceste măsuri sunt puternic neconcurenţiale, descurajatoare pentru orice investiţie, pentru orice investitor potenţial”. Preşedintele ROPEPCA a mai spus că “producătorul autohton este dezavantajat şi în raport cu ceilalţi participanţi din lanţul de producţie, transport şi distribuţie a gazelor, pentru că el îşi asumă cel mai mare risc”. Concluzii perfect adevărate, dar spuse de reprezentantul unei companii în spatele căreia se află gigantul rus Gazprom, unicul beneficiar al deciziei Executivului de la București, creează o situație hilară. Și-n căruță, și-n teleguță, vorba românului.

Ordonanţa 114 va afecta bugetul de stat cu 2,26 miliarde de lei, echivalentul a 17% din beneficiile sociale plătite de Guvern în anul 2017, potrivit raportului Deloitte.

Prognozele oficiale, publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), indicau, înainte de apariţia OUG 114, o creştere a producţiei de gaze naturale până la 133,2 TW în 2022. Conform unui studiu efectuat pe baza întrebărilor adresate producătorilor după anunţarea actului normativ, cel mai optimist scenariu prevede pentru acelaşi an o menţinere a producţiei la nivelul de 113,3 TW, înregistrat în 2018.

Sorin Elisei, senior manager Deloitte România

 

×