Romănia, dispecerul energetic al UE

Băsescu are ambiţia ca ţara noastră să devină distribuitorul petrolului şi gazelor naturale provenite din zona Mării Caspice. Măsura vine in urma fricţiunilor la nivel politic dintre Uniunea Europeană şi Rusia şi dintre Belarus şi Rusia.

AMBIŢII - Gazul şi petrolul caspic vor trece pe la noi

Băsescu are ambiţia ca ţara noastră să devină distribuitorul petrolului şi gazelor naturale provenite din zona Mării Caspice. Măsura vine in urma fricţiunilor la nivel politic dintre Uniunea Europeană şi Rusia şi dintre Belarus şi Rusia.

Prezent la Reuniunea anuală a diplomaţiei romăne, preşedintele Traian Băsescu a precizat luni, 3 septembrie, referindu-se la problemele de energie, că extinderea şi consolidarea relaţiilor cu statele din est, in special Azerbaidjanul şi Kazahstanul, reprezintă o prioritate a Romăniei. "Rămăne o prioritate intărirea relaţiilor cu statele de la est, in mod deosebit cu statele din zona caspică, fie că vorbim despre Kazahstan, fie că vorbim despre Azerbaidjan. Resursele acestor ţări permit constituirea lor intr-o alternativă concurenţială la actualul sistem de aprovizionare al Uniunii Europene", a spus Băsescu, referindu-se in mod indirect la Rusia. "Suntem interesaţi in consolidarea relaţiilor cu Azerbaidjanul şi Kazahstanul", a subliniat Băsescu.

Â

CAL TROIAN. Dacă majoritatea analiştilor energetici a considerat preluarea celor 75% din acţiunile Rompetrol drept plasarea unui cal troian in Europa de KazMunaiGaz, autorităţile romăne văd in acest pas o şansă pentru ca ţara noastră să joace rolul unui dispecer de resurse energetice pentru intreaga Europă. Băsescu a anunţat, de altfel, că preşedintele Kazahstanului, Nusultan Nazarbaiev, va face o vizită in luna noiembrie la Bucureşti, iar agenda discuţiilor include deja variantele de aprovizionare cu energie a Romăniei şi a statelor din UE. Preşedintele Băsescu a văzut in proiectul pe care Oil Terminal (controlat de statul romăn) il are cu SOCAR (compania azeră de stat in domeniul petrolului) şansa unei colaborări şi cu KazMunaiGaz (compania petrolieră de stat din Kazahstan), cu atăt mai mult cu căt aceasta are gănduri de expansiune in Europa, prin intermediul Rompetrol. Băsescu a completat in faţa diplomaţilor că se va discuta "crearea terminalului din Georgia ca alternativă la cel din Novorosiisk pentru pomparea resurselor de ţiţei către Marea Neagră".

Â

VITAL. Terminalul din Georgia este partea principală a proiectului conductei de ţiţei Constanţa-Trieste, iar complementul acestuia este terminalul de la Constanţa. Recent, directorul general al Oil Terminal, Mihai Lupu, a precizat că operatorul romăn a primit mai multe oferte de la companii de pe piaţa locală, dar şi din străinătate pentru asocierea in parteneriat, in vederea construirii de rezervoare petroliere la Constanţa. Printre companiile interesate de parteneriat cu Oil Terminal se află şi compania de stat azeră de petrol şi gaze, SOCAR.

Potrivit lui Lupu, o astfel de asociere a Oil Terminal este avantajoasă, pentru că in 10-30 de ani depozitele construite cu azerii la Constanţa vor intra in proprietatea companiei romăneşti.

SOCAR este cea de-a 68-a companie din lume ca mărime şi deja a făcut paşi importanţi in construirea unui terminal in Georgia. Subsidiara sa din acest stat, SOCAR Georgia, a achiziţionat aproape 100 de hectare in terminalul Kulevi, de pe ţărmul Mării Negre, iar guvernul georgian a alocat alte 200 de hectare pentru acest proiect, unde va construi o rafinărie cu o capacitate de 10 milioane de tone pe an. Construcţia de la Kulevi este insă controversată din cauza posibilelor daune asupra mediului. Micul stat din Caucaz a

primit mai multe fonduri de la Banca Mondială pentru proiectul de management al zonei de coastă georgiene. In zona respectivă există Parcul Naţional Kolkheti, iar construirea terminalului Kulevi se face pe o parte a acestui parc. Astfel, organizaţiile nonguvernamentale au reclamat lucrările la Banca Mondială care, după investigaţia făcută, a dat ordin să se oprească ridicarea terminalului in 2001. Lucrările au incetat abia in 2002, după terminarea fondurilor. Insă din 2004, magnatul georgian Badri Patarkastshvilli a asigurat restul de bani pentru reluarea lucrărilor. Ulterior, SOCAR Georgia a cumpărat terminalul de la omul de afaceri. Cănd va fi gata, Kulevi Oil Terminal va avea 16 tancuri de căte 22.000 de metri cubi, fiecare dintre acestea deservit de o cale ferată. Terminalul va asigura transportul a 35 milioane de tone de petrol anual, in nave de 100.000-150.000 de tone, care vor traversa Marea Neagră pănă la Constanţa.

De la Constanţa, petrolul trebuie să ajungă in Italia, la Trieste, printr-o conductă lungă de 1.400 de kilometri şi a cărei construcţie a primit girul UE, prin comisarul pentru energie, Andris Piebalgs. In acest proiect se află implicate cinci state, printre care şi Romănia, iar investiţia totală este estimată la 2-3,5 miliarde de euro. Capacitatea anuală a conductei va fi de 60-90 milioane de tone de petrol (1,2-1,8 milioane de barili pe zi), iar finalizarea este programată pentru 2012.

Independenţă energetică

Şi Nabucco este un alt proiect despre care tot Băsescu le spunea ambasadorilor Romăniei că rămăne o prioritate pentru ţara noastră. Nabucco are drept scop conectarea şi valorificarea rezervelor de gaze naturale din zona Mării Caspice. Are drept punct de plecare graniţa Turciei cu Georgia şi drept punct final nodul tehnologic Baumgarten din Austria, care aparţine OMV, companie ce deţine Petrom. Conducta va avea o lungime totală de 3.282 kilometri, din care 457 km in Romănia. Este programată să fie terminată in 2011, an pentru care este estimat ca volumul de gaze ce va fi transportat prin el să fie de 8 miliarde de metri. Se apreciază că tranzitul de gaz va ajunge in 2030 la 25,5 miliarde de metri cubi. Ministrul portughez de Externe, Luis Amado, a transmis la reuniunea anuală a diplomaţiei că Romănia a reuşit să atragă atenţia asupra cooperării la Marea Neagră, adică pentru proiectul de a aproviziona UE cu resurse energetice ocolind Rusia. Portugalia deţine acum preşedinţia UE. Cu ocazia Conferinţei Internaţionale "150 de ani de petrol in Romănia", atăt reprezentanţii Petrom, căt şi ai Rompetrol au precizat că respectivele companii se vor extinde in zonă, ceea ce inseamnă o importanţă şi mai mare a Romăniei. Rompetrol deja a anunţat că in 2008 va fi finalizat un terminal cu o capacitate de stocare de 12 milioane tone la căţiva kilometri de Petromidia.

UE vrea să ocolească Gazprom

La momentul actual, alimentarea energetică a UE se face prin conducta Drujba (Prietenie), care trece prin Belarus şi Ucraina, şi prin terminalul petrolier de la Novorosiisk. Prin aceste proiecte, europenii vor scăpa, cel puţin temporar, de dependenţa Gazprom şi vor fi evitate şi fricţiunile care există intre Belarus şi Rusia. Recent, statul condus de Lukashenko a solicitat majorarea taxei de tranzit pentru gaze, iar ulterior Gazprom a solicitat Belarusului plata integrală a datoriei de 500 de milioane de dolari, reprezentănd cuantumul livrărilor realizate in primul trimestru al acestui an.