Romănia in criză demografică

Romănia a intrat in al optsprezecelea an de declin al populaţiei şi nu există semne că acestă tendinţă se va stopa. Experţii avertizează că Romănia se află intr-o criză demografică latentă. Studiul efectuat poate fi citit integral aici .

STUDIU. Populaţia imbătrăneşte, tinerii migrează in străinătate

Romănia a intrat in al optsprezecelea an de declin al populaţiei şi nu există semne că acestă tendinţă se va stopa. Experţii avertizează că Romănia se află intr-o criză demografică latentă.

Populaţia Romăniei a scăzut cu aproape 1,5 milioane de persoane din 1990 pănă in prezent. "Tranziţia spre o economie de piaţă nu a intărziat să-şi arate efectele, deşI paradoxal nu au fost probleme şI poate de accea autorităţile au ignorat pănă acum problemele demografice", a declarat, ieri, acad Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Romăne.

"Fertilitatea a scăzut la 1,3 copii la o femeie, cifră care nu asigură inlocuirea generaţiilor. Pentru aceasta, fiecare familie ar trebui să aibă cel puţin doi copii", se arată in sdtudiul "Declinul demografic şi viitorul populaţiei Romăniei", realizat de profesorul Vasile Gheţău sub tutela Academiei Romăne şi al Fondului ONU pentru Populaţie. Un alt motiv pentru scăderea populaţiei il reprezintă migraţia externă a cărei dimensiune rămăne necunoscută. Cele mai mari valori sunt repreznetate de migraţia temporară pentru muncă. "Dintre cei plecaţi la muncă, 65% au vărste intre 20 şi 40 de ani adică sunt persoane care pot aduce pe lume copii", a precizat profesorul Gheţău.

POPULAŢIE IMBĂTRĂNITĂ. Rezultatele acestor factori sunt imbătrănirea populaţiei (puţini copii şi tineri şi o populaţie de peste 60 de ani numeroasă) şi un raport de dependenţă de 34 de vărstnici la 100 de persoane adulte. Această situaţie are consecinţe economice şi sociale grave şi necesită măsuri urgente de restructurare coerentă a sistemului de asigurări sociale, a celui medical şi a sistemului de educaţie care să ia in considerare realitatea demografică din ţară.

SCENARII. Dacă fiecare femeie va continua să nască doar un copil, populaţia populaţia de 20-64 ani ar ajunge la numai 9 milioane in anul 2050, cu 4 milioane mai mică decăt in prezent. Mai mult, populaţia vărstnică, de peste 65 ani ar ajunge la 5 milioane in 2050 faţă de 3,2 milioane căt este astăzi. Această imbătrănire se va regăsi şi in gradul de dependenţă astfel incăt 115 persoane tinere şi vărstnice vor fi intreţinute de 100 de persoane adulte. Ul alt efect devastator va fi scăderea populaţiei de vărstă şcolară. Tinerii cu vărsta intre 3 şi 23 de ani sunt astăzi in număr de 5,7 milioane, dar numărul acestora se va reduce la 4,2 milioane in 2025, respectiv la 2,7 milioane in 2050.

Numărul studenţilor, in prezent de 1,6 milioane va scădea la 1 milion pănă in 2025. Dacă se menţine fertilitatea actuală, in anul 2050 această populaţie va număra 700 de mii de persoane, se arată in studiul profesorului Gheţău.

URGENŢE.El a atras atenţia că autorităţile trebuie să ia măsuri imediate pentru ca sistemul de asigurări sociale, cel medical şi sistemul de educaţie să poată face faţă tuturor acestor schimbări. "Consecinţele scăderii şi menţinerii fertilităţii la 1,3 copii la o femeie şi efectele accentuării procesului de imbătrănire demografică nu pot fi eliminate imediat. Abia in a doua jumătate a secolului, prin politici inteligente, s-ar putea ajunge la stoparea declinului demografic", spune profesorul Gheţău. Eventualele avantaje vor apărea după 2050 cănd, prin redresarea fertilităţii, numărul populaţiei active economic ar ajunge la 7,9 milioane in scenariul 2 şi la 8,3 milioane in scenariul 3, iar raportul de dependenţă economică dintre adulţi şi vărstnici s-ar diminua. Studiul poate fi citit integral aici .