Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România este, în continuare, dependentă 100% de importul de gaze din Rusia, iar Rusia face tot ce îi stă în putinţă să menţină această dependenţă, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.
"În mod chirurgical cele mai importante decizii privind sectorul energetic din România au fost blocate, amânate sau chiar anulate. O să încerc să vă dau câteva exemple... În primul rând, pentru a deveni hub prima condiţie este să ai surse de alimentare, în cazul nostru, cu gaze naturale, dacă vrem să fim hub de gaze naturale. Dar mai este o condiţie: să ai diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale. Suntem în continuare dependenţi 100% de importul de gaze din Rusia, iar Rusia face tot ce îi stă în putinţă să menţină această dependenţă. Diversificarea ar putea să fie o chestiune volatilă, care, la un moment dat, să fie atinsă. Ce observăm că se întâmplă în continuare? Că România este o pată albă în traseele tranzitului de hidrocarburi către Europa. Observăm că se discută de Northstream 2, care încearcă să crească capacitatea de import de gaze din Rusia, de la 55 de miliarde la 110 miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă 80% din importul de gaze naturale din Rusia. De asemenea, cu toate discuţiile purtate în Uniunea Europeană cu Turcia se realizează un Turkish Stream, care prinde practic România ca într-un cleşte, ocolită prin nord, ocolită prin sud, dar la pachet cu celelalte state. Şansa diversificării surselor este din ce în ce mai greu se atins, odată cu trecerea timpului", a precizat Iancu.
Acesta a atenţionat asupra faptului că programul de înmagazinare a gazelor naturale este întrerupt îm România, în condiţiile în care Ungaria a finalizat o astfel de iniţiativă.
"A doua condiţie este să ai stocare. Noi aveam capacitate de stocare în 2001 de 1,5 miliarde de metri cubi, în 2004 am lăsat 3,1 miliarde metri cubi. Din 2005 şi până astăzi nu s-a mai dezvoltat capacitatea de înmagazinare a României. În 2007, la o discuţie de acest gen, la care erau mai mulţi decidenţi guvernamentali şi politici, atenţionam asupra faptului că este întrerupt programul de înmagazinare, care este esenţial pentru regiune, nu numai pentru România, dar care aduce avantaje uriaşe României şi care are susţinere directă şi finanţare europeană. Ungaria a început în 2007 (un astfel de program, n.r.), a terminat, are 7,6 miliarde mc înmagazinare subterană şi care, în februarie - început de martie, când am avut trei zile de frig, a trebuit să importăm gazele din Ungaria la 120 de lei, dublu faţă de cât începusem noi sezonul. Observăm că la noi este stopat programul de înmagazinare, dar e dezvoltat la o ţară vecină, şi care nu are nici tradiţia, nici infrastructura României", a spus preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.
Pe de altă parte, Iulian Iancu a adus în discuţie Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, un proiect la care România se află, la ora actuală, încă în stand by.
"Discutăm de Unităţile 3 şi 4 de foarte mulţi ani. Luăm o decizie la un moment dat, se face o societate mixtă. Ea este adusă în faza finală şi în ultima secundă cineva se răzgândeşte, se anulează ani de negocieri şi au trecut 11 ani de atunci şi proiectele sunt încă în discuţie. În schimb, se fac două capacităţi nucleare în Ungaria şi acum vedem că se discută foarte serios şi de Bulgaria. România e în continuare în stand by", a explicat Iulian Iancu.
Citește pe Antena3.ro
Perspectivele României de a deveni hub energetic regional, Strategia energetică a României 2016 - 2030 şi proiectele de infrastructură energetică la nivel european şi naţional sunt câteva dintre temele de discuţie ce vor fi dezbătute, marţi, în cadrul conferinţei de specialitate cu tema "România - Hub energetic. O piaţă energetică românească interconectată regional', organizată la Palatul Parlamentului. AGERPRES
