România, ţara măsurilor draconice

Guvernul Boc a propus un program de austeritate care a lăsat toată Europa cu gura căscată. Nici Grecia, aflată în pragul falimentului, nu a tăiat 25% din salariile publice şi 15% din pensii, ci doar a renunţat la cel de-al 13-lea şi al 14-lea salariu.

Majoritatea statelor din UE au îngheţat salariile şi pensiile, dar au crescut TVA cu unu-două procente şi au taxat drastic veniturile mari. Guvernele de la Atena, Barcelona şi Lisabona au ales ca povara datoriilor să fie purtată diferit, mai mult de cei mai bogaţi, mai puţin de cei mai săraci. Pentru economişti, pericolul este că această criză a statelor UE riscă să se transforme într-o criză globală a datoriilor publice.

Americanul Nouriel Roubini, unul dintre puţinii analişti care au prevăzut criza creditelor subprime, a avertizat: "Ce se întâmplă în Grecia este doar vârful unui aisberg, al problemelor legate de datoriile şi deficitul public în multe ţări dezvoltate, nu doar în zona euro, ci şi în Anglia, Statele Unite şi Japonia". Totuşi, în ciuda acestor riscuri, nici un stat nu a ales să ia măsuri atât de drastice, să lovească în bătrâni, în copii, în handicapaţi sau în şomeri, aşa cum a făcut-o Guvernul de la Bucureşti.

Grecia are un deficit bugetar de 13,6% din PIB şi a fost nevoită să ia cele mai dure măsuri dintre ţările care au adoptat euro ca monedă naţională. Datoria statului elen era anul trecut de 115% din PIB şi, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, Guvernul condus de George Papandreou a fost nevoit să combine drastice reduceri de salarii şi pensii cu majorări de taxe, deci a ales recomandarea FMI de a aplica un tratament mixt.

Concret, grecii cu venituri peste salariul mediu nu vor mai primi cel de-al 13-lea şi al 14-lea salariu şi nici prime de vacanţă. La fel, nici pensionarii cu pensii peste cea medie nu vor mai beneficia de cea de-a 13-a şi a 14-a pensie. Măsurile de austeritate votate de Legislativul elen, care au deranjat atât de mult sindicatele, includ îngheţarea salariilor bugetarilor şi a pensiilor pentru un an, majorarea cu 10% a accizelor la alcool şi tutun.

Guvernul va reduce, de asemenea, cu 30% primele de sărbători acordate salariaţilor din sectorul public. Grecii sunt loviţi şi de creşterea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) de la 21% la 23%.
În schimbul acestor măsuri, Grecia a primit de la FMI şi Uniunea Europeană 110 miliarde de euro, dar s-a angajat să reducă cu 30 de miliarde de euro pe an cheltuielile publice, astfel încât deficitul să ajungă la 3% din PIB în 2014.

Spania, care are un nivel al datoriei publice de 53% din PIB şi un deficit bugetar 11,2% din PIB în 2009, a fost nevoită să ia măsuri de redu-cere a cheltuielilor publice, însă amploarea acestora este mai redusă decât în Grecia. Spaniolii sunt vulnerabili şi trec printr-o criză generată de spargerea balonului imobiliar, care a dus la un şomaj de peste 20%.

Guvernul condus de socialistul José Luis Rodriguez Zapatero îşi propune să economisească 50 de miliarde de euro ci pe an, astfel încât să ajungă la un deficit de 13% din PIB în 2013. Planul de austeritate spaniol prevede reducerea salariilor bugetarilor cu 5% şi îngheţarea acestora până în 2011. Salariile mari din spaţiul public vor fi şi mai drastic reduse, până la 15%. Separat de tăierea salariilor, Guvernul spaniol a blocat angajările, în sectorul public va fi înlocuit doar unul din zece funcţionari care se pensionează, ceea ce va reduce cu 13.000 pe an numărul bugetarilor până în 2013.

Planul de austeritate mai cuprinde reducerea pensiilor mari din 2011, ridicarea vârstei de pensionare la 65-67 de ani, precum şi anularea ajutorului pentru naşterea unui copil, în valoare de 2.500 de euro. Portugalia este un alt stat cu probleme, are un deficit fiscal de 9,4% din PIB şi o datorie publică de 76,8% din PIB. Guvernul de la Lisabona, condus de premierul socialist José Socrates, a anunţat deja o îngheţare a salariilor în serviciul public şi introducerea unei taxe suplimentare de 45%, care se va aplica peste venituri mai mari de 150.000 de euro pe an.

În plus, măsurile prevăd o creştere cu 1,5% a impozitului pe profit şi o creştere a TVA cu un punct procentual. Totodată, profiturile peste 2 milioane de euro şi salariile mari din sistemul public, inclusiv cele ale membrilor guvernelor, vor fi reduse cu 5%.

Irlanda are un program de austeritate implementat încă de anul trecut. Acesta prevede tăierea salariilor bugetarilor între 5% şi 15%, mărirea vârstei de pensionare la 66 de ani, reducerea alocaţiilor copiilor cu 15 euro pe lună. A fost introdusă o "taxă pe carbon", ce este plătită şi de gospodăriile care se încălzesc cu gaz, petrol sau cărbune. Irlanda a redus cheltuielile pentru sănătate cu 400 de milioane de euro şi a introdus plata a jumătate din costul reţetelor medicale. Bursele studenţilor au fost şi ele reduse cu 5%.

Italia a anunţat un amplu plan de reducere a cheltuielilor publice, în ciuda faptului că nu are un deficit fiscal mare, însă are povara unor datorii publice care depăşesc 115,8% din PIB. Detaliile planului de austeritate nu sunt deocamdată clare, însă Guvernul italian urmăreşte să taie 27,6 miliarde de euro din cheltuielile sale în doi ani.
Şi Franţa, Germania şi Marea Britanie au planuri de austeritate, însă acestea sunt de dimensiuni mult mai reduse.