România şi-a îmbunătăţit legislaţia şi capacitatea de a îngheţa şi confisca averile ilicite însă sistemul financiar este vulnerabil în faţa fenomenului spălării banilor, se arată într-un raport publicat marţi de Consiliul Europei. “România şi-a îmbunătăţit cadrul legal şi capacitatea de a îngheţa şi confisca averile ilicite. Cu toate acestea, instituţiile de aplicare a legii trebuie să desfăşoare, de o manieră proactivă, anchete financiare simultan cu investigarea faptelor penale prin intermediul cărora se generează venituri ilegale”, se arată în raportul realizat de Comitetul de Experţi pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului al Consiliului Europei (MONEYVAL), citat de Agerpres.
Băncile, vulnerabile la spălarea banilor
Experţii europeni atrag atenţia că sistemul financiar din România prezintă “o vulnerabilitate semnificativă” în faţa fenomenului spălării banilor, motiv pentru care detectarea de către autorităţile române a practicii ilegale a transportului “fizic” transfrontalier al sumelor de bani de către curieri ridică “preocupări serioase”.
Totodată, MONEYVAL îşi manifestă îngrijorarea faţă de “eficienţa şi consecvenţa acţiunilor de supraveghere în ceea ce priveşte spălarea de bani şi finanţările grupărilor teroriste”. Documentul arată că sunt necesare “eforturi suplimentare” astfel încât activitatea mecanismului naţional de coordonare în domeniu să devină eficientă, mai ales în privinţa cooperării la nivel internaţional.
Potrivit Biroului Procurorului General al României, riscul manifestării fenomenului spălării banilor este ridicat întrucât nivelul averilor ilicite generat în România este semnificativ, ajungând la o proporţie substanţială din PIB. Se estimează că în aproximativ 80% dintre cazurile de generare a averilor ilicite sunt implicate grupuri organizate, ceea ce creşte probabilitatea ca spălarea banilor să ia forma unor activităţi sistematice.
Evaziune fiscală de 40 de miliarde de euro
Conform estimărilor Comisiei Europene, în România proporţia economiei subterane în anul 2011 reprezenta 30% din PIB (iar în 2013 proporţia scăzuse la 28,4%), ceea ce corespundea unor pierderi de 40 de miliarde de euro generate prin fraude economice şi evaziune fiscală. În anul 2012, numărul fraudelor economice a fost de 41.820, faţă de 39.124 în 2011 şi 34.730 în 2008; numărul cazurilor de evaziune fiscală în 2012 a scăzut la 25.586, de la 29.077 în 2011, dar a fost dublu faţă de cel înregistrat în 2008 (12.579). Numărul cazurilor de uz de fals în România a înregistrat în 2012 o uşoară creştere faţă de anul anterior, de la 13.680 la 13.829, dar s-a redus faţă de 2008 (14.979).
Numărul persoanelor puse sub acuzare pentru evaziune fiscală în 2012 a sporit cu peste 50% comparativ cu 2007, ajungând la 1.620, deşi această tendinţă a fost determinată în parte de o rată crescută de detectare şi punere sub acuzare. “Pericolul este agravat de faptul că România este plasată la graniţa estică a Uniunii Europene şi are o lungă frontieră terestră, fluvială şi maritimă cu trei ţări care nu sunt membre ale UE, dar şi unul dintre cele mai mari porturi europene”, menţionează raportul citat.
Averile ilegale străine aduse în România pentru a fi “spălate” constituie o altă ameninţare semnificativă. Mulţi indicatori sugerează că România este atractivă pentru bandele de criminalitate organizată şi pentru evazioniştii fiscali. Aceasta este şi urmare a poziţiei strategice a ţării la graniţa estică a UE, dar şi pentru că este parte a rutei balcanice şi a celei euro-asiatice. Informaţiile disponibile arată că membri ai grupurilor organizate din foste republici sovietice şi din Italia investesc în active din România. Riscul legat de averile ilegale străine este determinat inclusiv de faptul că România are o valoare ridicată de active bancare ale filialelor şi subsidiarelor străine – indică documentul citat.