Românii dau năvală să se angajeze la stat

Avalanşa de creşteri salariale din sectorul bugetar, operate începând cu anul 2017, şi siguranţa locului de muncă au transformat statul în cel mai râvnit angajator. Dacă la sfârşitul lui 2017 în acest sector lucrau 1,18 milioane, la finele lui 2018 numărul lor ajunsese la 1,25 milioane. Asta face ca într-o perioadă de creştere puternică a economiei, unul din patru români să fie angajat la stat. Deşi ca pondere în totalul salariaţilor, numărul bugetarilor continuă să fie printre cele mai mici din UE, problema României este că ei produc o valoarea adăugată scăzută comparativ cu omologii din alte ţări, în condiţiile în care salariile lor s-au apropiat vertiginos de ale acestora.

Statisticile INS arată că judeţele cele mai sărace au cea mai mare pondere a salariaţiilor publici în totalul angajaţiilor. Această situaţie se înregistrează de ani de zile, iar reforma aparatului de stat a însemnat, în realitate, creşterea numărului de angajaţi în această zonă, creând astfel serioase probleme pe piaţa muncii, unde companiile private nu au putut concursa salarial statul. Potrivit statisticii, judeţul Gorj avea la sfârşitul anului 2016 cea mai mare pondere a salariaţilor din zona bugetară (din unităţi finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat) în strucura salarială, ea fiind de 44,9%. Pe următoarele poziţii se aflau judeţele Mehedinţi - 33,4%, Dolj - 31,6%, Olt - 28,9% şi Vâlcea - 29%. Doi ani mai târziu, la sfârşitul lui 2018, tabloul arăta şi mai rău.

Judeţele unde statul face legea pe piaţa muncii

Gorjul era la sfârşitul anului trecut judeţul unde nu mai puţin de 41,9% din totalul salariaţiilor lucrau în sectorul de stat. Scăderea uşoară a procentului comparativ cu 2016 este explicată prin reducerea numărului de salariaţi din sectorul energetic, acesta fiind cel mai mare angajator din zonă. Din spate au venit puternic judeţele Vaslui - 36,7%, Botoşani - 34%, Giurgiu - 33%. Şi Mehedinţi s-a păstrat în acest top, dar a căzut pe poziţia cinci, după ce ponderea s-a redus la 31,8%. Per total, din cei 5,42 milione de salariaţi înregistraţi la sfârşitul anului trecut, 1,25 milioane de români lucrau în sectorul de stat, ceea ce înseamnă o medie naţională de 23%, dar 29 de judeţe depăşeau această medie. În numai doi ani, în intervalul 2016-2018, ponderea angajaţilor publici în totalul angajaţilor a înregistrat o creştere de 4%.

Patron în polul sărăciei

Toate acestea judeţe, cu excepţia Gorjului unde economia este dominată de sectorul enegetic, reprezintă polul sărăciei din România. Anul trecut, în judeţul Mehedinţi s-a înregistrat cel mai mic PIB din ţară - 6.795 milioane de lei, şi al doilea cel mai mare şomaj din ţară - 7,7% (dintr-un total de 93.000 de angajaţi), fiind devansat doar de Vaslui cu 8,4%. Cumulat, PIB-ul realizat în 2018 de Vaslui, Botoşani, Giurgiu şi Mehedinţi a fost de 34.693 milioane de lei, reprezentând doar 76% din PIB-ul judeţului Timiş (45.670 milioane de lei), cel mai bogat judeţ al ţării. Dacă este să ne raportăm la PIB-ul Bucureştiului, care este cel mai mare din ţară - 226.236 milioane de lei, atunci procentul scade la 15.

Creșteri salariale duble în administraţie

În 2017, salariile angajaţiilor din administraţia publică au crecut puternic, fără a fi motivate însă de o creştere a productivităţii, iar datele INS arată că  salariile din mediul privat au crescut doar cu 11,7%, în timp ce în sectorul bugetar (în special în administrația publică) majorarea a fost de 24,15%. Acest decalaj s-a menţinut şi în 2018, astfel că la mijlocul anului salariul mediu net în administrația publică ajunsese la 4.207 lei, dublu față de salariul mediu pe economie de 2.115 lei. Pentru 2019, cifrele avansate de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză indică un avans de 22,8% a salariului mediu brut în sectorul bugetar ( de la 5.620 lei la 6.904 lei), în timp ce pentru mediul concurenţial creşterea ar urma să fie de 13,8% (de la 4.196 lei la 4.776 lei).

15% din totalul angajaţilor reprezentau salariaţii din sectorul bugetar în 2016, potrivit Eurostat

Judeţele cu cea mai mică pondere a bugetarilor (decembrie 2018-%)

Braşov       17,6

Arad  16,3

Ilfov  11,3