Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criza mondială a găsit în România o economie deja slabă şi cu o structură care nu oferă şanse de redresare rapidă. La doi ani de la declanşarea crizei populaţia este sărăcită şi demoralizată, peste 86% dintre români fiind nemulţumiţi de activitatea Guvernului.
Criza românească este una dintre cele mai profunde din Europa, se arată în studiul 'România – răspunsuri la criză” realizat de Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române.
“Plata datoriilor angajate în ultimii doi ani va afecta şi mai mult situaţia economică şi socială din viitor. Criza a debutat şi în contextul unei societăţi sărăcite, cea mai săracă din Europa, sărăcire care v-a continua şi în acest an. Degradarea rapidă a standardului de viaţă afectează şi fragila pătură mijlocie, mulţi fiind împinşi sub pragul de sărăcie” se arată în raport.
România se află într-o profundă criză a societăţii confruntându-se cu un pachet de trei crize interconectate: economică, politică şi socială.
Autorii raportului atrag atenţia asupra crizei instituţionale care se manifestă prin incertitudine în toate segmentele vieţii sociale: educaţie, sănătate, poliţie, administraţia publică chiar şi justiţie!!!
Starea de spirit colectivă s-a degradat lucru care se observă prin nemulţumirea populaţiei, demoralizare dar mai ales neîncredere în instituţiile statului.
După 21 ani, PIB-ul este nesemnificativ mai mare decât cel din 1989 iar standarul de viaţă nu s-a îmbunătăţit sustenabil. În 2010, rata şomajului a ajuns la o valoare dublă faţă de cea din 2008 (de la 4%, în 2008 la 7,9%, în 2010), iar numărul locurilor de muncă a scăzut semnificativ în ultimul an.
Citește pe Antena3.ro
Veniturile românilor sunt cele mai mici din UE. Din perspectiva salariului mediu şi din cea a salariul minim România se plasează la unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE. România este una dintre cele 8 ţări ale UE care nu a crescut salariul minim între 2009 şi 2010 şi, urmare a inflaţiei, este ţara în care salariul minim s-a depreciat cel mai mult în acest interval.
Nivelul sărăciei relative din România se plasează, cu excepţia Letoniei, la cel mai înalt nivel din Europa (22,4%), comparativ cu media europeană de 16,3%. Populaţia resimte criza prezentă la o intensitate ridicată, cea mai ridicată din Europa, 90% dintre români percepând generalizarea sărăciei. România se situează pe primul loc în UE şi după procentul celor care cred că sărăcia se datorează injustiţiei sociale (61% în 2010).
Sărăcirea a cuprins, în grade diferite, dar semnificative, toate grupurile sociale. Marele segment de populaţie neocupată economic trăieşte “de azi pe mâine”, sistemul de ajutor de şomaj oferind în mare parte condiţii minimale de trai.
Cel mai îngrijorător fapt este sărăcirea care atinge populaţia activă economic, inclusiv grupul de salariaţi. Un loc de muncă salarial nu mai asigură ieşirea din sărăcie. Riscul de sărăcie a celor care muncesc este în România cel mai ridicat din Europa (17,9% faţă de media europeană de 8,4%). Salariile mici nu asigură ieşirea din starea de sărăcie, ci dimpotrivă: familia standard, cu 2 salarii minime, se plasează substanţial sub nivelul minim decent de viaţă.
România ocupă ultimul loc în UE în ceea ce priveşte încrederea în capacitatea guvernării de a combate sărăcia (11%). Uniunea Europeană (63%) şi instituţiile religioase (64%) sunt cele care se bucură de cel mai ridicat nivel al încrederii populaţiei româneşti în privinţa rolului lor în acest sens.
Raportul apreciază faptul că populaţia este derutată şi nemulţumită iar criza socială este accentuată de o criză morală a societăţii.
Speranţa că viitorul va fi mai bun se volatilizează, optimismul românilor faţă de viitor fiind de asemenea printre cele mai scăzute la nivel european (47% în 2010 faţă de 53% în 2009). Demoralizarea economică vine din incertitudinea de a găsi un loc de muncă, riscul de a pierde locul de muncă şi a intra în şomaj sau de a pierde o parte substanţială a salariului ori a pensiei.
Demoralizarea politică vine din sentimentul de a nu putea influenţa, într-un sistem democratic, deciziile care îţi afectează viaţa. Nici o guvernare din ultimii 20 de ani nu a fost privită atât de critic de atât de mulţi oameni. 86% dintre români sunt nemulţumiţi de viaţa politică, înregistrându-se cel mai mare grad de nemulţumire în ultimii 20 de ani.
