Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Până la introducerea restricțiilor din pandemie, pe ruta București-Constanța circulau, în complementaritate, trenurile și autocarele. Pentru transportatorii rutieri de persoane, această rută era considerată cea mai profitabilă, astfel încât era convenabil să participe la licitații și să facă investiții în mașini și în personal.
Astfel, călătorii care nu prindeau trenul sau care preferau să circule cu autocarul aveau la dispoziție alternativa curselor regulate. Chiar și în zilele cele mai aglomerate din sezonul estival se putea găsi un loc pe scaun în tren sau în autocar, însă situația s-a înrăutățit de câțiva ani, după ce au dispărut aproape total autocarele, iar cei care nu au mașină personală și nu găsesc nici șoferi bla-bla-car sunt obligați să facă drumul de circa 3 ore în picioare, între București și Constanța, dacă mai găsesc bilete la tren.
„A trebuit să ajung acasă, la Constanța, iar din București nu am mai putut să cumpăr bilet nici măcar în picioare. Nu puteam să dorm în gară, așa că m-am urcat în tren și m-am gândit că pot să cumpăr biletul de la controlor. M-a costat 170 de lei și am stat în picioare, dar era atât de aglomerat că stăteam înghesuiți unu-n altul și nu aveam loc nici să ne mișcăm”, spune Mircea, din Constanța.
Nu este singurul călător care în ultimii 3 ani a mers în picioare cu trenul, plătind și biletul la suprapreț. Dacă ar fi existat suficiente autocare pe aceste rute, ar fi putut prelua călătorii, însă transportatorii rutieri au fost nevoiți să-și restrângă activitatea, după ce pandemia aproape i-a falimentat, iar statul nu i-a ajutat cu nimic.
Pandemia aproape i-a falimentat
Din 2020 s-a înrăutățit atât de mult situația transportatorilor rutieri, încât mulți au preferat să se retragă, parțial sau total, din această afacere care din pandemie a devenit neprofitabilă. Astfel, călătorii care vor căuta variante alternative de transport au acum mai puține autocare, față de 2019. Nici varianta bla-bla car – pe care firmele de transport o consideră piraterie acceptată de stat – nu pot prelua tot fluxul de călători, pe ruta București-Constanța.
„Dacă eu vreau acum să cumpăr un autocar nou, mă costă 400.000 de euro, dar vine după 2 ani și 6 luni. Noi nu am beneficiat niciodată de subvențiile pe care statul le acordă feroviarilor, atât companiei statului, CFR Călători, cât și operatorilor privați. E o problemă pe care ar fi trebuit să o rezolve până acum Consiliul Concurenței, dar nu s-a făcut nimic, nici pentru a elimina subvențiile de la feroviari, nici pentru a se acorda aceleași subvenții în transportul rutier de persoane. Pe noi ne afectează cel mai mult această situație, pentru că oamenii ne înjură pe noi, dacă punem prețul biletului la valoarea reală. La fel s-ar întâmpla și la trenuri, dacă nu ar exista subvenții. Dar noi, ca să ținem prețurile biletelor cât mai jos, trebuie să dăm bani din buzunar”, a explicat, pentru Jurnalul, patronul unei firme de transport rutier de persoane care până în 2019 avea mai multe curse zilnice pe ruta București-Constanța și retur.
Prețul unui bilet este acum în jur de 100 de lei la microbuz sau autocar, aproape la fel ca la InterCity, la clasa a II-a, iar călătorii pot alege, atunci când nu este foarte aglomerat, în funcție de confortul pe care și-l doresc, dacă vor să facă 3 ore și jumătate până la mare, cu o pauză de 15-20 de minute, cu autocarul, sau 2 ore și 7 minute cu InterCity, cu loc pe scaun. Problemele apar atunci când nu mai sunt locuri pe scaun și prețul la tren e plătit pentru locurile în picioare, iar mai rău este atunci când nu se mai pot vinde nici măcar bilete cu locuri în picioare.
Ideal ar fi ca biletele de tren să fie cumpărate cu cel puțin o zi înainte, din agențiile de bilete sau pe internet, dar nu toți călătorii își pot programa drumurile între București și Constanța, pentru că nu toți se duc în vacanță. Mai sunt și cei care locuiesc în Constanța și trebuie să călătorească din alte motive spre sau dinspre București, mai sunt și cei care merg în interes de serviciu și trebuie să se deplaseze în regim de urgență, iar trenurile merg la capacitate maximă, dar nu pot face față cererii – așa cum au declarat inclusiv reprezentanții Ministerului Transporturilor și ai CFR Călători, cu ocazia lansării programului estival anual „Trenurile Soarelui”, pe 14 iunie.
CFR își poate strica imaginea, în aglomerație
Problema aceasta afectează inclusiv imaginea CFR Călători și pe cea a operatorilor privați care, la rândul lor, nu au cum să preia toate cererile venite din partea călătorilor, în perioadele cele mai aglomerate. Chiar dacă toate companiile feroviare au făcut investiții uriașe, în ultimii ani, iar trenurile de mare viteză arată impecabil, nu se mai poate vorbi despre confort atunci când garniturile sunt pline și oamenii plătesc bilete scumpe pentru a sta mai mult de 3 ore în picioare, până la destinație.
Astfel se poate explica de ce sunt complementare cele două tipuri de transport – cel feroviar și cel rutier de persoane -, pentru că autocarele nu produc pagube CFR-ului sau privaților din transportul feroviar, ci chiar ar putea să-i ajute să rezolve problemele grave legate de imagine, exact acele probleme generate de situațiile în care plătitorii de bilete sunt nemulțumiți de serviciile feroviare, cauza principală fiind imposibilitatea trenurilor de a prelua afluxul de călători din zilele cu cele mai multe cereri.
Pentru a se putea întoarce în business, transportatorii rutieri de persoane vor să se reașeze la masa negocierilor cu reprezentanții Ministerului Transporturilor, pentru a le arăta de ce este nevoie de subvenții și pentru partea rutieră care contribuie în egală măsură cu cea feroviară la menținerea în condiții optime a domeniului strategic transporturi.
Firmele din acest domeniu au mai transmis către guvernele anterioare solicitări privind nevoia de sprijin din partea statului, arătând că se poate ajunge la haos sau la piraterie, dacă vor da faliment cei care circulă legal și plătesc statului taxele și impozitele pe care șoferii din aplicația bla-bla-car nu le dau către bugetul de stat.
Haosul de pe traseu poate anula promovarea
Acum, România este în situația în care a investit foarte mult în promovarea turismului pe litoral, dar nu a rezolvat problema transportului, pentru cei care nu se deplasează cu mașinile personale – circa 50% din totalul celor care călătoresc pentru vacanțe, la care se adaugă alți călători care folosesc aceeași rută, în scopuri personale sau în interes de serviciu.
În weekend, situația devine și mai gravă, pentru că foarte mulți dintre românii care merg pe litoral se hotărăsc pe ultima sută de metri și se pot trezi în situația neplăcută de a nu avea cu ce să ajungă la Constanța sau în stațiuni. Doar o reluare a curselor de autocare pe ruta București-Constanța-Mangalia, în cel mai scurt timp, poate asigura preluarea tuturor cererilor care vin din partea călătorilor.
În transportul feroviar se circulă acum la capacitate maximă pe această rută și așa va fi până pe 8 septembrie, dar nici CFR Călători, nici ceilalți operatori privați nu pot adăuga trenuri sau vagoane peste capacitatea maximă. De exemplu, trenul InterCity care ajunge în 2 ore de la București la Constanța nu poate avea mai mult de 11 vagoane, pentru că nu permit condițiile tehnice. Asta înseamnă că și numărul de călători este limitat, iar atunci când cererea depășește cu mult capacitatea trenurilor de preluare a călătorilor, se creează haos.
Programul estival al CFR Călători - „Trenurile Soarelui”
30 de trenuri din toată țara își leagă rutele spre Constanța și Mangalia, în programul anual al CFR Călători „Trenurile Soarelui”, până pe 8 septembrie. Toate regiunile ţării sunt conectate, în sezonul estival, cu stațiunile de la malul mării, prin intermediul trenurilor care circulă zilnic, la interval de o oră sau două, pe ruta București Nord – Constanța și retur - 30 de trenuri directe (15 dus/15 întors, inclusiv ramurile aferente), din care 14 trenuri (7 dus/7 întors) au ca destinație/plecare Mangalia.
Trenurile soarelui pleacă din Arad, Deva, Timișoara Nord, Reșița Nord, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Brașov, Suceava, Iași, Galați și Buzău spre mare sau au conexiuni rapide cu cele care pleacă din București Nord, la interval de 1-2 ore.
Circulă 15 perechi din București Nord, dintre care 9 perechi trec și prin București Băneasa, 2 perechi numai din București Băneasa și 1 pereche din București Obor. Pentru călătoria spre Delta Dunării, trenurile IR 1981/ R 8653 și R 8656/ IR 1982 asigură zilnic legătura directă București Nord – Tulcea Oraș și retur, începând, pe întreaga durată a sezonului. De asemenea, în Medgidia e asigurată zilnic conexiunea spre Tulcea Oraș și retur, cu trenuri dinspre Capitală sau Constanța.
Dar pot să apară și întârzieri, dacă trenurile se defectează sau intervin alte probleme pe traseu și angajații de la Infrastructură țin pe loc unele garnituri, astfel încât să le acorde prioritate altora – de obicei se acordă prioritate pentru trenurile de mare viteză. Chiar și așa, cineva care merge spre București cu un tren care nu e pe lista priorităților poate să rateze legătura cu IC operat de CFR Călători, pentru a ajunge la Constanța.
De exemplu, de la Târgoviște sau de la Pietroșița, trenul operat de TFC (companie privată) circulă în regim de „Personal” și ar trebui să ajungă în Gara de Nord la ora 8:58, astfel încât să fie timp suficient pentru a prinde trenul CFR Călători de la ora 9:30 spre Constanța, însă întârzierile cauzate de prioritizarea altor trenuri (de mare viteză) ar face imposibilă această legătură care oficial e la interval de 32 de minute. Călătorii nemulțumiți sunt, de obicei, exact cei care au nevoie de legături între mai multe trenuri, dar li s-a întâmplat de mai multe ori să nu ajungă la timp.
Aceste situații sunt imprevizibile și pot perturba circulația feroviară în toată țara – așa cum s-a mai întâmplat. Și atunci când se produc asemenea evenimente, tot autocarele pot prelua imediat fluxul de călători, pentru a se evita haosul.
Pe ruta trenurilor de mare viteză se vor face permanent verificări și toate lucrările necesare pentru a se asigura condiții optime pentru deplasarea călătorilor. În acest moment încă există porțiuni cu restricții de viteză, dar reprezentanții CFR SA și CFR Infrastructură au declarat că se lucrează în continuare pentru rezolvarea tuturor problemelor de pe traseu.
Porțiunile pe care se aplică restricții de viteză sunt problematice, mai ales când este caniculă și nu se poate circula cu o viteză mai mare de 5-10 km/h. Pentru a se evita aceste probleme, CFR Infrastructură trebuie să verifice și să repare zonele afectate.
Dacă intervin probleme și nu se mai poate face legătura între trenuri, CFR Călători înapoiază banii celor care au plătit bilete sau le schimbă biletele, în funcție de cerința fiecărui călător. Schimbul se poate face la orice casă de bilete din gara în care a ajuns călătorul, dacă acesta solicită o modificare, atunci când există tulburări în programul de circulație al trenurilor. Dar oamenii trebuie să ajungă la destinație și alternativa autocarelor este esențială.
Chiar dacă a echipat trenurile InterCity cu vagoane moderne și asigură condiții ca în Vest, iar călătoria de la București la Constanța durează 2 ore și 7 minute, CFR Călători poate să-și distrugă imaginea din cauza aglomerației, atunci când cererea e mai mare decât capacitatea maximă a garniturilor. Rezolvarea vine de la autocare, iar Ministerul Transporturilor ar trebui să găsească soluții.
