SUA vor continua să injecteze miliarde de dolari în bănci pentru continuarea creditării, în locul cumpărării de active toxice.
Acestea nu vor dispărea din registrele contabile ale companiilor care au efectuat pariuri nesăbuite şi investiţii în derivative complicate aşa că plătitorul american de taxe poate sta liniştit: banii săi nu vor fi folosiţi pentru a acoperi lipsa de prevedere a executivilor de pe Wall Street.
Imediat după anunţul lui Henry Paulson, secretarul american al Trezoreriei cotaţiile companiilor au scăzut, mai ales că alte companii au postat pierderi, reduceri de personal sau amânarea planurilor de investiţii. La ora 1:00, ora New Yorkului, Dow Jones scăzuse cu 2,56% iar indicele S&P 500 a picat 2,78%. Liderii democraţi au promis General Motors şi Ford o porţie din Planul de 700 miliarde de dolari.
Anunţul lui Paulson de schimbare a Planului vine în momentul în care băncile americane ar putea pierde din operaţiuni de creditare, ca urmare a crizei financiare peste 1.400 de miliarde de dolari, circa 10% din Produsul Intern Brut al SUA, potrivit lui Louise Purtle, analist şef al companiei de cercetare CreditSights, citat de Reuters.
Preţul salvării- 3.500 miliarde de dolari
Salvarea economiei americane costă până acum 3.500 de miliarde de dolari, dar costul ar putea fi mult mai mare, potrivit Yahoo Finance. Aceste sume sunt constituite din 2.000 de miliarde împrumutate de urgenţă de către Federal Reserve, cele pe care Fed refuză să spună cui le-a dat. Alte 700 de miliarde sunt Planul lui Paulson, un plan de 300 de miliarde de dolari pentru ajutarea americanilor care nu-şi mai pot plăti ipotecile şi sunt ameninţaţi cu executarea silită a proprietăţilor. La acestea se mai adaugă 200 de miliarde consumate de Fannie Mae şi Freddie Mac, şi 140 de miliarde în reduceri de taxe pentru bănci, după cum transmite Washington Post. La acestea se mai adună 110 miliarde de dolari infuzie pentru AIG. În fapt, AIG a primit 153 de miliarde, dar 40 de miliarde sunt din Planul lui Palson.Citește pe Antena3.ro