Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criza benzină lovește România: „Nu știm prețurile peste o lună!” – Ministrul Economiei despre haosul din Iran
Scumpirile la carburanți, alimentate de războiul din Iran, continuă să zguduie economia românească. Ministrul Economiei, Irineu Darău, a tras un semnal de alarmă marți seară, la Digi24, avertizând că efectele se vor rostogoli în inflație și vor afecta toate sectoarele. Guvernul promite intervenții graduale, dar subliniază limitele: factori externi, imposibil de controlat din București.
Criza combustibililor, declanșată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, a dus la prețuri record la pompă. Șoferii români plătesc acum mai mult pentru fiecare litru de benzină sau motorină, iar unda de șoc se propagă rapid în transport, agricultură și comerț. Darău a explicat clar: „O asemenea criză, cum este cea a combustibilului, are impact pe tot lanțul, de la consumator până la fiecare companie care se aprovizionează cu combustibil. Există un efect rostogolit în inflație și asta se va simți”.
De ce scumpirile sunt inevitabile: Factori externi din războiul Iranului
Ministrul a subliniat diferența dintre crizele interne, gestionabile, și cele globale. „Aceasta este o criză inevitabilă, nu o putem controla. Sunt factori externi, legați de decizii politice ale unor lideri”, a spus Darău. Războiul din Iran a perturbat rutele de aprovizionare cu petrol, crescând cotațiile internaționale. Pentru România, dependentă de importuri, asta înseamnă prețuri mai mari la rafinării și, implicit, la pompă.
Exemple concrete abundă: transportatorii de mărfuri plătesc acum facturi umflate cu 20-30%, ceea ce se traduce în legume și fructe mai scumpe la piață. Fermierii, care folosesc motorină pentru tractoare, văd costurile producției explodând. Chiar și sectorul HoReCa simte lovitura – meniurile restaurantelor se scumpesc treptat. Toate astea alimentează un cerc vicios: prețuri mai mari la carburanți duc la inflație generalizată.
Măsuri guvernamentale deja luate: Reducere la pompă și taxă de solidaritate
Guvernul nu stă cu mâinile în sân. Deja au fost adoptate două intervenții cheie, menite să tempereze haosul fără a destabiliza piața. „S-a dat un semnal în piață că nu se pot face profituri exagerate în această perioadă, iar apoi s-a venit cu măsuri concrete: reducerea de 30 de bani la pompă și taxa de solidaritate”, a detaliat Darău.
Aceste măsuri sunt temporare, bazate pe calcule precise. „În spatele acestor măsuri sunt niște calcule. Pe termen scurt, pentru că mai mult nu avem. Nu putem să știm ce va fi peste două sau trei luni”, a insistat ministrul. Intervențiile săptămânale sunt planificate: „Ne întâlnim în fiecare săptămână să vedem dacă este necesară și sustenabilă o măsură suplimentară”.
Riscurile majore: De la promisiuni goale la penurie de combustibil
Darău a avertizat asupra a două pericole iminente. „Există riscul să promiți măsuri fără să calculezi impactul bugetar. Iar al doilea risc este să iei o măsură cu bătaie lungă care să dezechilibreze bugetul și lanțurile de aprovizionare”, a spus el. Intervenții prea agresive ar putea duce la efecte inverse: „Există riscul ca, dacă iei măsuri de o magnitudine mult prea mare, ori să nu suporte bugetul, ori să te trezești cu lipsă de benzină sau de motorină. Nu vrem asta”.
Criticile au vizat și declarațiile politice iresponsabile. „Nimeni, dacă nu pretinde că are o baghetă magică sau un glob de cristal, nu poate să promită cum vor arăta prețurile peste o lună”. Celebrul citat al ministrului – „Nu avem glob de cristal să știm cum vor evolua prețurile” – a devenit viral pe rețele, reflectând realismul crizei.
Inflația explodează: Toate industriile afectate, prognoze optimiste spulberate
Impactul este universal. Întrebat care industrie suferă cel mai mult, Darău a răspuns tranșant: „Absolut toate”. „Eu cred că absolut toate și, iarăși, efectele cuantificate le vom vedea puțin mai târziu, pentru că toată această scumpire pe lanț se va regăsi într-o inflație pe care o vom cuantifica peste câteva săptămâni sau luni”.
Estimările BNR de 4-5% inflație la finalul anului 2026 păreau realiste înainte de război. Acum? „Știți că, până să înceapă acest război, mai degrabă erau optimiste estimările, inclusiv cele ale BNR, să ne ducem undeva în banda de 4-5% pentru finalul anului. Este clar că anul acesta va arăta puțin altfel proiecția de final, în funcție de ce se întâmplă în aceste luni. Nu pot, decât să sper, ca ministru al Economiei, că se va stabiliza situația foarte repede. Dar e o speranță, nu depinde de noi”, a concluzionat Darău.
Guvernul neagă orice intenție de a profita de criză. „Intenția acestui guvern nu este să câștige bani din această criză, exclus! Încercăm să ne asigurăm că nici privații nu câștigă excesiv din această situație”. Efectele se vor resimți în toate sectoarele: de la construcții, unde transportul materialelor costă mai mult, la retail, unde prețurile la raft cresc inevitabil.
Mediafax
Citește pe Antena3.ro
