"Nimic, zero, zero. În continuare nimic şi aşa este toată bucata". Ionuț Rusu are porumb pe 250 de hectare cultivate în judeţul Iaşi. A investit circa 1 milion de lei, bani care par pierduţi, citat de Observator.
"Arată foarte rău la momentul ăsta, a suferit din toate punctele de vedere. Boabele nu s-au făcut. A rămas steril. Niciun an nu a fost așa rău cum este 2024", spune Ionuț Rusu, agricultor.
Într-un an cu precipitații și temperaturi normale, agricultorii spun că de pe astfel de parcelă ar fi trebuit să recolteze chiar și 13 tone de porumb la hectar. Însă dacă ne uităm la cum arată, șansele să recolteze mai mult de două tone la hectar de aici sunt minime.
Porumbul este principalul furaj pentru majoritatea animalelor. Fermierii din ţară se aşteptau să aibă o producţie totală de 13 milioane de tone, dar au reuşit să recolteze 7 milioane de tone. Producţia mică înseamnă automat scumpiri.
"Au constatat o calamitate pe zona noastră în proporție de 80%. Prețurile garantat o să fie foarte mari, cel puțin duble față de anul trecut. Dacă anul trecut vindeam kilogramul de porumb cu 70, 80 de bani, anul ăsta cu minim un leu 30, un leu 40", adaugă Ionuț Rusu.
În piețe, porumbul se vinde în prezent cu prețuri care pleacă de la 2 lei/kg. Dacă vrem și alte produse care au la bază porumb, cum ar fi făina, vom scoate din buzunar 3 lei/ kg. În timp ce crupele din porumb costă 2,50. Producătorii ne spun însă că din toamnă vom plăti mai mult pentru toate acestea.
Seceta scumpește și carnea
Producţia slabă duce şi la mâncare mai scumpă. În una dintre cele mai mari ferme de păsări din țară, lângă Iași, sunt crescuți anual 7 milioane de pui. Pentru ei producătorii trebuie să cumpere peste 8.000 de tone de hrană.
"Dacă anul trecut se comercializa cu 700-800 de lei tona, anul ăsta se vorbește undeva la 1.000 -1.200 de lei pe tonă și chiar mai mult. O proteină mai mică, ceea ce se traduce în bani. Un 5%, cu certitudine va fi la prețul final", crede dr. ing. Lucian Popovici, producător carne pui.
În România sunt aproape două milioane de hectare destinate culturilor de primăvară afectate, adică porumb şi floarea-soarelui, şi peste 100.000 de hectare de culturile de toamnă, mai exact grâu şi rapiţă.
Sursa: Observator