x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scurt ghid de pregătire a planului de continuitate a afacerii

0
06 Mar 2020 - 13:38
Scurt ghid de pregătire a planului de continuitate a afacerii
Vezi galeria foto


Majoritatea organizațiilor mari din România au un plan de continuitate a afacerii (business continuity plan), care de obicei este concretizat sub forma unui document care cuprinde acțiunile necesare reluării activității în cazul apariției unor situații atipice și cu impact semnificativ asupra businessului. În mod tradițional, aceste planuri de continuitate iau în considerare scenarii de atacuri cibernetice, dezastre naturale, cum ar fi cutremurele, sau informații și scenarii adverse intens mediatizate care pot afecta capacitatea organizației de a-și continua activitatea în parametri obișnuiți.

Principalul obiectiv al acestor planuri este de a restabili funcțiunile critice ale organizației, pentru a putea relua activitatea în mod ordonat și gradual. Prioritățile sunt diferite în funcție de domeniul în care activează organizația. Băncile, spre exemplu, urmăresc cu prioritate restabilirea funcționării sistemelor de plăți cu cardul și online; pentru operatorii de telecomunicații, primează asigurarea serviciilor de telefonie și a traficului de date către clienți; furnizorii de utilități urmăresc cu prioritate restabilirea furnizării de servicii și reducerea zonei afectate.

 

Tic-tac, tic-tac

Timpul este un element esențial în execuția planului de continuitate a afacerii, având în vedere că perioadele repetate sau lungi de nefuncționare pot produce pagube economice și de reputație pentru organizații. Drept dovadă, în aproximativ toate industriile puternic reglementate (servicii financiare, telecomunicații, energie etc.) există norme specifice care prevăd praguri maxime de indisponibilitate pentru anumite tipuri de servicii. Încălcarea acestora duce la aplicarea unor sancțiuni care de multe ori sunt consistente.

În general, timpii de recuperare pentru funcțiunile critice sunt de ordinul orelor, pe când pentru funcțiunile interne, care nu sunt critice, timpii de recuperare pot fi de câteva zile și, foarte rar, mai mari de o lună. Infrastructurile IT sunt construite în jurul acestui principiu. Pentru unele sisteme este preferabil un mecanism de comutare automată (failover) într-un centru de date din alt oraș sau în cloud, iar pentru altele este suficient să existe copii de siguranță ale datelor, urmând ca refacerea acestora să dureze mai mult. Distincția între metodele alese de recuperare este făcută de cât de importantă este recuperarea serviciilor și datelor într-un timp scurt versus cât de costisitoare sunt măsurile de pregătire în acest sens.

 

Continuitatea afacerii în caz de pandemie

Un plan de continuitate a afacerii ia în calcul și amenințarea apariției unei pandemii. Acest lucru schimbă însă semnificativ regulile jocului. Chiar dacă putem presupune că impactul direct este minim – un procent mic de angajați bolnavi la un moment dat –, măsurile preventive precum izolarea, punerea în carantină a personalului, restricțiile de circulație și de transport și evitarea voluntară a contactului direct testează limitele organizațiilor de a-și desfășura activitatea fără prezența fizică a personalului în spațiile de lucru. De la aspecte de ordin juridic și până la aspecte de ordin practic, este foarte dificil de estimat câte organizații sunt cu adevărat pregătite să funcționeze în aceste situații pentru mai multe săptămâni sau chiar luni.

De asemenea, persoanele care lucrează cu ajutorul calculatorului ar fi și ele semnificativ afectate. Sistemele IT pot fi pregătite pentru angajații care lucrează la distanță, dar nu sunt, în general, configurate să permită accesul în rețea de la distanță, simultan, pentru un număr mare de angajați. Mai mult, dacă în mod normal acest acces este efectuat prin intermediul laptopului de serviciu, există probabilitatea apariției unei noi nevoi, aceea de a asigura funcționarea simultană a zeci sau chiar sute de calculatoare personale într-un interval de timp foarte mic, de câteva zile, lucru care implică mobilizarea unor resurse importante care să faciliteze înrolarea echipamentelor personale (BYOD - Bring Your Own Device).

„Inima” unei reacții coordonate în timpul unei situații de criză este reprezentată de constituirea unei celule de criză la nivelul organizației, care să includă persoane cu putere de decizie, personal pregătit și capabil să comunice clar și prompt, atât intern, cât și extern, dar și personal care să coordoneze restabilirea sistemelor IT. Însăși funcționarea celulei de criză poate fi afectată, în cazul impunerii unor restricții de deplasare și transport.

Însă scenariul unei pandemii nu trebuie analizat doar prin prisma impactului direct. O astfel de undă de șoc este însoțită de obicei de reașezări economice și sociale și de schimbarea comportamentului de consum. În acest context, este posibil ca riscurile de continuitate a afacerii să fie amplificate și să necesite, în primul rând, adaptarea și comunicarea imediată a modalităților de acțiune, situație în care actualizarea documentației formale trece în plan secundar.

În construirea planurilor de continuitate, organizațiile nu trebuie să omită importanța protejării vieții umane, care reprezintă prioritatea numărul unu a oricărui astfel de exercițiu. Pe lângă aspectul umanitar, nenumărate exemple pragmatice ne arată că nimeni nu este dispus să participe la reluarea activității unei afaceri atunci când viața sa sau a celor apropiați este amenințată.

Pregătirile trebuie însoțite de testări ale componentelor importante pentru reluarea activității și ale planurilor efective, începând cu managementul crizei, incluzând sistemele informatice și terminând cu relocarea personalului.

 

Material de opinie de Claudiu Constantinescu, Senior Manager, și Raluca Anton, Manager Managementul Riscului, Deloitte România


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Şoc pe piaţa valutară: Euro a ajuns la un nou maxim istoric în raport cu moneda națională

Şoc pe piaţa valutară: Euro a ajuns la un nou maxim istoric în raport cu moneda națională
Euro a atins vineri un nou maxim istoric, a treia zi la rînd, fiind cotat la BNR la 4.8750 lei, cu o creștere de 0,06% față de maximul precedent, atins miercuri, la 4,8722 lei.   Acesta este al cincilea...

Cât se va devaloriza leul în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla cu inflația

Cât se va devaloriza leul în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla cu inflația
Leul va ajunge la 4,9777 lei/euro, iar rata inflației va ajunge la 2,94% până în septembrie 2021, prognozează analiștii CFA România.  "În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 90% dintre...

Șomajul a crescut la 5,4% trimestrul doi din 2020. Numărul angajaților a scăzut la 65,2%

Șomajul a crescut la 5,4% trimestrul doi din 2020. Numărul angajaților a scăzut la 65,2%
Șomajul a crescut în trimestrul doi la 5,4%, cu 1,1% mai mult față de perioada anterioară. Rata de ocupare a populației cu vârste între 15-64 de ani a fost de 65,2%, cu 0,2% mai mică față de intervalul...

Casele vândute în pandemie: mai puține și mai scumpe

Casele vândute în pandemie: mai puține și mai scumpe
În perioada stărilor de urgență și de alertă (martie-august 2020), numărul imobilelor vândute a scăzut dramatic, în timp ce prețurile pe metrul pătrat au crescut accelerat față de același interval din...

Începe luna cadourilor pentru fermierii activi

Începe luna cadourilor pentru fermierii activi
Fermierii cu activitate în sectoarele zootehnic și vegetal pot depune de astăzi, până la 23 octombrie, cereri de accesare a unor finanțări alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Măsura...

Harta hărniciei

Harta hărniciei
În semestrul I 2020 s-au construit în total 29.765 de locuințe noi, în creștere cu 2.561 de unități față de numărul înregistrat în același interval din 2019, arată datele centralizate de Institutul...

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie

Autostrada de un miliard de euro, scoasă la licitatie
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat ieri anunțul de licitație pentru proiectarea și execuția secțiunii 3 Cornetu - Tigveni din Autostrada Sibiu – Pitești. Cu o...

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere

Afacerile IMM-urilor revin pe scădere
Cifra de afaceri a IMM-urilor din România a coborât cu 14% în august comparativ cu iulie, relevă un studiu al distribuitorului de softuri financiar-contabile SmartBill. Față de intervalul similar al anului trecut,...

BNR se curăță de 7 milioane de lei

BNR se curăță de 7 milioane de lei
Banca Națională a României (BNR) efectuează o serie de achiziții necesare desfășurării activității, conform programului pe anul 2020, publicat pe site-ul propriu. Una dintre operațiunile afișate vizează...

Demisie importantă la Fondul Proprietatea

Demisie importantă la Fondul Proprietatea
Președintele și CEO la Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, și-a prezentat demisia din Comitetul Reprezentanților și din Comitetele Consultative ale Fondului Proprietatea (FP). Aceasta devine defectivă din...

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei

Euro atinge din nou un nou maxim istoric. Moneda a fost cotată la 4,8641 lei
Euro a atins joi un nou maxim istoric, a doua zi la rînd după ce miercuri a fost cotată la BNR la 4,8641 lei. Acesta este al patrulea maxim istoric pentru moneda europeană atins în septembrie. Leul a pierdut...

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar

34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar
Circa 34% dintre angajații români și-ar vota șeful pentru funcția de primar dacă acesta ar candida. Aproape 10% își motivează această decizie pentru a-l ajuta pe acesta să părăsească firma sau pentru a...

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro

Sprijin financiar pentru fermieri. APIA lansează 3 scheme noi în valoare de 150 de milioane de euro
APIA lansează trei noi scheme de sprijin pentru fermierii și IMM-urile care au avut de suferit din cauza efectelor coronavirusului, alocarea financiară fiind de 150 de milioane de euro.Măsura se adresează...

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională

Leul, lovit din trei părți. Îndatorarea Guvernului și deficitele doboară moneda națională
Galerie Foto Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse privind majorarea inevitabilă a cheltuielilor sociale (în special a celor cu pensii și alocații), dar și al incertitudinilor generate de evoluția pandemiei, leul a slăbit...

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro

Vin bani de la Bruxelles: 4 miliarde de euro
Programul european SURE, de combatere a efectelor crizei COVID-19, prin care România va beneficia de fonduri în valoare de 4 miliarde de euro, a fost activat. Guvernul va putea accesa împrumuturi la dobânzi mai mici...
Serviciul de email marketing furnizat de