Ministerul Pilelor. Ce stă la ușa premierului și se umflă continuu, deși angajările sunt interzise

După preluarea puterii de către liberali, Guvernul Orban a umflat rapid schema aparatului de stat, iar această avalanșă de angajări nu a ocolit nici SGG-ul, care la sfârșitul anului 2020 ajunsese la o schemă de personal de  4.492 angajați. Ajuns la butoane la Palatul Victoria, și Florin Cîțu a considerat că SGG-ul are prea puțini angajați, așa că a mai adus în acest megaminister câteva sute de persoane, astfel că la sfârșitul anului trecut numărul angajaților ajunsese la 4.859. Cifrele ne arată că, în numai doi ani, personalul acestei instituții a crescut cu 1.716 de salariați, înregistrând una dintre cele mai spectaculoase majorări ale schemei, deși prin Legea nr. 55/2020 angajările în sectorul bugetar erau interzise, singura excepție fiind în domeniul medical.

Secretariatul General al Guvernului este persoană juridică de drept public care funcționează în subordinea prim-ministrului și face parte din aparatul de lucru al Guvernului. Practic, SGG asigură derularea operaţiunilor tehnice şi de strategie aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice ale activităţii Guvernului şi a prim-ministrului, precum şi reprezentarea acestora în faţa instanţelor judecătoreşti, potrivit celor scrise pe site-ul instituției. Având în vedere că instituția este subordonată direct premierului, angajările aici se fac aici, în general, pe linie de partid, și mai puțin pe criterii de competență. Posturile sunt foarte căutate de clientela de partid, mai ales că nici salariile nu sunt de lepădat. 

Fondul de salarii a crescut cu 43%

Pentru anul în curs, bugetul alocat cheltuielilor de personal se ridică la 135,59 milioane de lei, după ce anul trecut acesta a fost de 94,664 milioane de lei. Surprinzător, toți angajații SGG-ului, cu excepția demnitarilor, beneficiază de spor pentru condiții de lucru vătămătoare, chiar dacă lucrează în una dintre cele mai securizate instituții din România. 

Calculatorul, pericol maxim pentru pilele din SGG

Deși lucrează la birou, în fața unui calculator, personalul SGG-ului se află într-un permanent pericol în ceea ce privește integritatea lui fizică și, probabil, psihică. Asta explică sporul pentru condiții de lucru vătămătoare pe care îl încasează lunar, de-a valma, directorii, șefii de serviciu, consilierii și referenții din această adevărată structură ministerială. De exemplu, în funcție de salariul de bază, acest spor variază între 2.417 și 330 de lei. De asemenea, unii dintre salariați mai beneficiază și de un spor de 30% din salariul de bază, pentru că gestionează fonduri europene. În aceste condiții, cel mai mare salariu brut este de 18.625 lei, el fiind încasat de un director general de grad II, după cum apare în fișa de salarizare. De asemenea, un șef de serviciu poate ajunge până la 16.018 lei brut, iar un șef de birou la 12.378 lei. În ceea ce privește armata de consilieri, aceștia sunt răspândiți în structura instituției pe mai multe categorii, iar cel mai bine plătit consilier poate încasa lunar până la 12.546 lei brut, în timp ce un consilier debutant are un salariu de până la 6.147 lei brut. Până la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, cheltuielile salariale de bază se ridicaseră la 69 milioane de lei, la care s-au mai adăugat circa 7 milioane de lei pentru plata sporurilor.

Dosarul sporurilor, ascuns în sertar

Subiectul sporurilor în sectorul bugetar a fost o temă de discuție intens promovată de PNL pe vremea când era în opoziție, dar în final, după ce a preluat guvernarea la sfârșitul anului 2019, a lăsat lucrurile în matca lor, promițând că problema va fi rezolvată odată cu adoptarea unei noi legi a salarizării în sistemul bugetar. Când se va face asta, nu este clar deloc, mai ales că modificarea legii nu figurează în acest moment printre prioritățile majore ale executivului actual. 

Austeritatea a ocolit Palatul Cotroceni, Senatul și Camera Deputaților 

Feriți de vremurile grele ale pandemiei și crizei economice au fost și angajații altor instituții ale statului care ar fi trebuit să fie primele care să facă economii. De exemplu, Administrația Prezidențială, și-a majorat numărul de angajați de la 252 de persoane la sfârșitul lui 2019 la 275 în noiembrie 2021. La Senat, numărul angajaților a crescut de la 812 la 852, iar la Camera Deputaților pe statul de plată era în noiembrie 2021 un număr de 1.669 de angajați, după ce în urmă cu doi ani erau 1.582.

Evoluția numărului de bugetari (milioane persoane)

2016 1,190

2017 1,205

2018 1,193

2019 1,220

2020 1,249

2021 1,258

Sursa: Ministerul Finanțelor

Liber la angajări și cu lege, și fără lege

Guvernul Ciucă dă liber legal la angajări

Creșterea numărului de angajați în sectorul bugetar, cu excepția domeniului sanitar, era interzisă prin Legea nr. 55/2020 care a oprit angajările pe durata stării de alertă.  Datele Ministerului Finanțelor arată însă că această prevedere nu a fost respectată, lucru care nu se va respecta nici pe mai departe. Acum există chiar un temei legal pentru a da drumul la angajări în sistemul bugetar, după ce la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut Guvernul Ciucă a adoptat o ordonanţă de urgenţă care a instituit o derogare de la legislaţia existentă pe durata stării de alertă.