Şi statul poate da faliment

Statul român şi-a furat singur căciula pe parcursul ultimilor 20 de ani. Decizia autorităţilor de a lichida Termoelectrica pune capăt unui lung şir de greşeli ale statului în domeniul energetic, compania acumulând în 12 ani pierderi de peste 2,2 miliarde de lei din cauza pomenilor electorale şi a vânzării de curent electric sub preţul de producţie.

Termoelectrica a fost înfiinţată în 1998, când gigantul CONEL a fost spart în mai multe bucăţele. Aşa au intrat în scenă Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Termoelectrica. La momentul respectiv, FMI şi Banca Mondială nu erau mulţumite de subvenţiile încrucişate dintre ele. În anul 2002 a transferat la Consiliile Locale 24 de centrale electrice de termoficare. În 2004, Termoelectrica s-a mai restructurat o dată şi din ea au ieşit complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova pentru privatizare.

În 2007, mai mulţi investitori străini roiau pe lângă Termoelectrica pentru realizarea de noi termocentrale pe platformele vechi. Între timp, s-a schimbat Guvernul şi a venit criza mondială peste România. Investitorii privaţi au îngheţat proiectele pe amplasamentele convenite. Varianta finală de restructurare a sectorului energetic priveşte direct Termoelectrica, ce va deţine 0,25% din titluri la Electra şi 20,2% din Hidroenergetica.

În vara anului trecut, Videanu încă încerca ştergerea datoriilor Termoelectrica şi Companiei Naţionale a Huilei la Uniunea Europeană (UE). Dar la evaluările din acest an, experţii FMI s-au uitat peste datele de la Termoelectrica şi nu le-a plăcut ce au văzut: pierderi totale de 2,2 miliarde de lei înregistrate din 1998 până în vara lui 2009, majoritatea acumulate până în 2001 din vânzarea sub preţul de producţie a energiei. Anul trecut a realizat pierderi de 295,2 milioane de lei şi de 344,7 milioane de lei în 2008. Mai mult, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli sunt estimate pentru acest an alte pierderi, de 274 milioane de lei.

În situaţia actuală, Termoelectrica a rămas cu unele dintre cele mai vechi active din producţia de energie, cum ar fi termocentrala Doiceşti, de unde Mechel s-a retras ca investitor după venirea crizei, sau CET II Oradea, pe care a scos-o la licitaţie de câteva ori fără rezultat. "Cea mai bună minciună este adevărul", spunea Adriean Videanu după discuţiile cu FMI de luna trecută. Dacă s-ar fi şters penalităţile la datorii, care reprezintă 54% din total, companiile tot n-ar fi viabile. Lichidarea Termoelectrica este inclusă în scrisoarea Guvernului către FMI.

Către bugetul de stat are o datorie de 69 milioane de lei, la care se adaugă capitalurile negative de 574 milioane de lei. În formula actuală, Termoelectrica are în total circa 8.000 de angajaţi şi furnizează circa 15% din energia electrică produsă în România. Anul trecut, Elcen a produs o cantitate de 6,302 milioane gigacalorii, reprezentând aproximativ 40% din producţia de energie termică din ţară.

Faliment controlat
Executivul încearcă un faliment controlat, în genul celor pe care Guvernul american l-a făcut anul trecut cu producătorii auto General Motors şi Chrysler. "Din punctul de vedere al Ministerului Economiei, eu îmi îndeplinesc toate obligaţiile stabilite în angajamentele cu FMI. Termoelectrica este singurul subiect de discuţie cu FMI. Vom scoate de sub Termoelectrica toate entităţile viabile", declara Videanu. Compania tocmai a preluat în toamna anului trecut Termoservurile Borzeşti, Brăila, Doiceşti şi Paroşeni, care asigurau serviciile de mentenanţă pentru centralele respective.

Alte unităţi, Elcen Bucureşti, Electrocentrale Deva şi termocentrala Paroşeni, vor intra în componenţa Hidroenergetica. Cum centralele vor fi scoase de sub companie, creditorii nu vor avea de executat decât Termoserv-urile şi viitoarele acţiuni la cele două companii naţionale.