Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În informarea periodică adresată liderilor G20 înainte de summitul de săptămâna aceasta de la New Delhi, Klaas Knot, preşedintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară, cu sediul la Basel, a declarat: „Redresarea economică mondială îşi pierde din avânt, iar efectele creşterii ratelor dobânzilor în marile economii se fac simţite din ce în ce mai mult. Cu siguranţă că vor apărea şi alte şocuri cu care se va confrunta sistemul financiar global, atât în lunile următoarea cât şi în anii următori”.
Pieţele financiare au fost relativ stabile în ultimele luni, un răgaz binevenit după o serie de crize din acest an, care au avut drept victime creditori americani de talie medie, precum Silicon Valley Bank şi Signature, şi au dus la dispariţia Credit Suisse din Europa, care a fost absorbită de rivalul său elveţian UBS.
Dar Knot a declarat că riscurile din sistemul financiar sunt încă evidente, chiar dacă contagiunea provocată de evenimentele din februarie şi martie a fost limitată.
El a subliniat că sectorul imobiliar este un domeniu pe care autorităţile ar trebui să îl „monitorizeze îndeaproape” pentru a vedea dacă există semne de stres, având în vedere vulnerabilitatea acestuia la creşterile de rate, şi a îndemnat „furnizorii de servicii financiare din aceste sectoare să îşi gestioneze riscurile în mod corespunzător”.
Ratele mai mari ale dobânzilor au nevoie de timp pentru a se transmite pe deplin în economia reală, deoarece unii debitori au credite cu rată fixă stabilite înainte ca băncile centrale, precum Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei, să înceapă să înăsprească politica monetară pentru a combate inflaţia în creştere.
Knot a declarat că potenţialul de a se produce noi tensiuni pe piaţă a subliniat necesitatea de a pune în aplicare „pe deplin şi în mod consecvent” normele globale privind capitalul bancar convenite de autorităţile de reglementare în 2017 şi care urmează să intre în vigoare până în 2023.
De asemenea, el a subliniat necesitatea unei reglementări mai stricte a instituţiilor financiare nebancare - care cuprind totul, de la credite private la fonduri speculative şi asiguratori - şi a afirmat că este „esenţială” punerea în aplicare a reformelor convenite pentru a aborda riscurile de pe aceste pieţe.
Citește pe Antena3.ro
Regiunile au acţionat cu viteze diferite în ceea ce priveşte măsurile de reglementare a IFNB, inclusiv dispoziţiile referitoare la fondurile de piaţă monetară, fondurile deschise, marjele, efectul de levier şi lichiditatea pieţei de obligaţiuni.
SUA au anunţat în iulie că nu vor pune în aplicare regimul de capital bancar până la jumătatea anului 2025, cu aproximativ şase luni mai târziu decât UE şi Regatul Unit, care la rândul lor anunţaseră deja întârzieri, pentru a acorda băncilor mai mult timp pentru a se adapta la noul regim.
Chiar dacă pachetul a fost descris pe scară largă ca fiind „finalul jocului” pentru reglementarea postcriză financiară mondială, factorii de decizie iau deja în considerare un alt set de îmbunătăţiri pentru a aborda unele dintre vulnerabilităţile care au fost expuse în acest an.
FT a relatat că aceste măsuri includ înăsprirea regulilor privind capitalul şi lichiditatea şi obligarea SUA să aplice măsuri convenite la nivel mondial pentru o gamă mai largă de bănci, scrie Business Magazin..
(sursa: Mediafax)
