Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România nu duce lipsă de proiecte şi de strategii. Are chiar prea multe, 365. Oricine ajunge într-o funcţie publică începe cu o strategie fără să se mai uite dacă cea pe care o găseşte în sertar este sau nu bună. Problema este că multe sunt doar o înşiruire de intenţii şi le lipseşte o estimare de costuri, nu se explică nici de unde vin banii pentru a se putea trece de la dorinţe la fapte.
“Există la Guvern 365 de strategii prin sertare, din care două treimi nu au nici un buget ataşat. Dumnezeu cu mila”, a declarat Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României. Cum nimeni nu se chinuie să propună ceva pentru care să arate şi de de unde vin banii, ministerele au o lungă listă de priorităţi. “ Fiecare minister are între 25-50 de priorităţi, adică nu au nimic prioritar. Nimeni nu este dispuş să prioritizeze. Şi atunci avem zeci de priorităţi din care nici una nu este prioritară, a declarat Lazea.
Foarte puţin oameni din administraţia publică sunt dispuşi să extragă din zecile de proiecte numai trei măsuri importante pentru că ştiu că a doua zi vor suna telefonele şi vor fi întrebaţi de ce a dispărut prioritatea lui X sau a lui Y, a declarat Valentin Lazea.
“România Competitivă” costă 18 miliarde de euro
Valentin Lazea a prezentat ieri strategia România Competitivă care cuprinde 16 domenii strategice, 44 de obiective şi 127 de măsuri concrete, prin care ţara poate creşte cu 5% pe an timp de mai mult de zece ani. Bugetul pentru implementarea strategiei este de 18 miliarde de euro, din care 12 miliarde se află deja în bugetele ministerelor, dar trebuie prioritizat, iar diferenţa se poate obţine din creşterea economică, cu condiţia ca aceast să nu fie risipită pe majorări salariale şi de pensii, potrivit economistului şef al BNR.
Ministerele sunt ticsite de teancurile de dosare cu proiecte, strategii, intenţii. Pentru transpunerea lor în practică ar fi nevoie de circa 300% din PIB, adică de nouă bugete anuale. Nimeni nu spune însă de unde am putea lua aceşti munţi de bani.
Capitalul autohton moare
Mediul de afaceri este afectat de un fenomen puternic de polarizare, în condiţiile în care cele mai mari o mie de companii din România generau la finalul anului 2015 aproape 49% din valoarea adaugată în economie, comparativ cu doar 35% în 2008. Peste 70% dintre aceste firme foarte mari sunt multinaţionale care activează în comerţ, alimentaţie, băutură etc. Între 2008 şi 2015 au crescut numai firmele mari cu cifre de afaceri peste 5 milioane de euro, în timp ce firmele mijlocii şi mici au dus-o din ce în ce mai greu şi au dat falimente pe capete.
“În acest context, cei bogaţi devin şi mai bogaţi, iar cei săraci sărăcesc şi mai mult", a spus Iancu Guda”, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România. Lipsa de viziune din partea guvernului, inexistenţa unei strategii care să dea o orientare firmelor locale încotro să investeascăeste o cauză.
Lanţuri de retaileri sunt în topul celor mai mari firme din România, ceea ce arată apetitul pentru consum al românilor.
