x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Speculatorii invizibili

0
Autor: Daniela Ivan 28 Oct 2008 - 00:00
Speculatorii invizibili


Speculatorii care au atacat leul şi au vrut să iasă din propria criză pe spinarea României au rămas anonimi, la fel şi băncile care i-au ajutat. Până când guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nu se va decide să spună cine a încercat să prăbuşească leul, asupra băncilor de bună credinţă vor plana suspiciuni.

Speculatorii au pierdut bani buni în România, deşi veniseră aici să-şi recupereze ceva din pierderile pe care le-au suferit ca urmare a crizei financiare mondiale. Nu le-au ieşit socotelile şi au plecat după ce au înregistrat mari pierderi. În urma lor a rămas o întrebare pe care a adus-o în atenţia opiniei publice însuşi guvernatorul Mugur Isărescu. Cine au fost speculatorii şi băncile din România care i-au ajutat? “Nişte bandiţi de pe Wall Street care vor să iasă din criză pe seama celor slabi”, ne-a declarat analistul Ilie Şerbănescu. De ce au apelat speculatorii la bănci autohtone şi nu au dus atacul ascunşi în spatele monitoarele lor din Wall Street este o altă întrebare fără răspuns.

“Tehnic, atacul se putea duce atât prin bănci din România, cât şi prin vehicule din afara ţării pentru că peste 90% din tranzacţiile pe pieţele interbancare sunt făcute de nerezidenţi”, ne-a declarat Liviu Voinea, director executiv la Grupul de Economie Aplicată. El a mai opinatcă dacă au intervenit printr-o bancă locală au făcut-o doar ca să aibă acces mai rapid la informaţii sau poatepentru experienţă.

BĂNCI STRĂINE
Analiştii spun că la baza atacului au stat Morgan Stanley, Goldman Sachs, Barclays sau Calyon – bănci care se menţin pe piaţă datorită ajutoarelor de stat care au fost pompate în ele de mai bine de o lună. Acestea au sperat că-şi vor recupera din pagubă dacă atacă leul. Aşa că au cumpărat agresiv valută, fără să aibă lei, mizând pe împrumuturi. Au crezut că vor cumpăra euro la 3,7 lei şi-l vor vinde peste 5-6 zile cu 4,2 lei, îşi vor plăti şi datoria în lei şi tot vor pleca acasă cu sacul plin. Nu au luat în calcul strategia BNR de a retrage leii de pe piaţă şi a crea foame de lei. Problema care se pune este că aceste bănci de investiţii sunt puternic subvenţionate de către statele unde sunt înregistrate şi nu este normal să vină în ţările emergente să destabilizeze sistemele financiar-bancare.

“Ironia este că anumite entităţi financiare, care solicită ajutor de la stat, sunt angajate în operaţiuni speculative în economiile emergente care produc daune importante şi care măresc riscurile sistemice. Comisia trebuie să depăşească faza rapoartelor care îndeamnă la politici prudente”, consideră fostul minstru al Finanţelor, europarlamentarul Daniel Dăianu. El a mai adăugat că a cerut explicaţii CE cu privire la măsurile pe care le are în vedere pentru economiile ţărilor emergente, pentru că “majoritatea discuţiilor despre pachetele de ajutor în industria financiară se referă la statele mai vechi ale UE, în timp ce noile membre sunt foarte rar menţionate”.

ÎN CĂUTAREA CELOR TREI BĂNCI
În ultima săptămână toată lumea a vorbit despre atacul speculatorilor străini asupra leului. Dacă aceştia sunt suspectaţii Goldman Sachs, Morgan Stanley şi britanicii de la Barclays, colaboratorii lor din România sunt un mister. Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că au fost ajutaţi de trei bănci din România care nu le-au închis poziţiile. BNR îi ştie, ba chiar şi ei se ştiu între ei. Şi totuşi acest subiect este tabu, nimeni nu recunoaşte că ar fi ei cei în cauză, perpetuându-se printre clienţii băncilor şi printre băncile nevinovate o stare de confuzie.

BNR s-a încruntat o dată la speculatori când a anunţat că pieţele monetară şi valutară nu se comportă normal şi că “băieţi din spatele calculatorului încearcă să schimbe cursul leului fără a avea lei”. Motiv pentru care a injectat 40 de milioane de euro pentru un test. Cum speculatorii n-au luat în serios avertismentul BNR, intervenţiile directe ale acesteia pe piaţă au coborât cursul foarte mult aducând pierderi enorme speculatorilor. Cursul a ajuns până în jur de 3,5 lei pe un euro deşi ele pariaseră că vor ajunge cu cursul la 4,2- 4,5 lei. Săptămâna trecută Isărescu spunea că atacul asupra leului a eşuat. Totuşi, trei bănci româneşti care au lucrat cu aceştia nu şi-au închis poziţiile şi au rostogolit mai departe riscul în sistem ca un bulgăre, efectuându-se tranzacţii chiar şi la dobânzi interbancare de 500%.

“Câteva bănci par foarte agresive în piaţă. Noi am încercat astăzi (21 octombrie – n.r.) la ora 11:00 să vedem dacă e lipsă de lichiditate în piaţă sau dorinţa de a împinge în sus profiturile. Trei din cele zece bănci care constituie băncile martor după care se calculează BUBOR-ul (dobânda care se ia în calcul pentru creditele în lei – n.r.) împing în sus dobânda. Celelalte şapte au dobânzi la 14-35% sau 18-28%”, spunea Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere şi Reglementare din BNR.

PE-AICI NU SE TRECE
Potrivit Băncii Naţionale, a fost identificat un e-mail trimis de trezorierul unei bănci care îndemna trezorierii altor bănci să urce cotaţiile la dobânzile interbancare. Astfel, cele trei încearcă mărirea BUBOR-ului, ceea ce înseamnă mărirea ratelor celor care au credite de rambursat în lei. “Îşi omoară singure clienţii şi îşi dau cu stângul în dreptul”, a spus Isărescu despre majorarea ratelor la creditele pe care populaţia şi firmele le au de rambursat. Nicolae Cinteză a precizat că dacă se va observa o creştere a creditelor neperformante la băncile în cauză, BNR va interveni să restricţioneze creditarea respectivelor bănci ca şi atragerea depozitelor. Isărescu a completat că asta ar putea duce la blocarea sistemului de plăţi, iar în România se fac 300.000 de plăţi zilnic. “S-a eşuat pe un atac pe leu în mod evident şi se încearcă mascarea acestor pierderi pe imaginea unei crize de lichiditate care nu există”, a adaugat el. Isărescu nu a menţionat numele speculatorilor români, dar a precizat că oficiali ai acestora au acreditat în presă ideea că există lipsă de lichiditate în piaţă. De asemenea, aceste bănci ar mai dori să se împrumute pe interbancar la maxim 11,25% ceea ce ar da speculatorilor “gloanţe ca să împuşte BNR şi cursul iar”.

TREI DOAMNE ŞI TOŢI TREI...
“Nu s-au născut toţi deştepţii la ei şi toţi proştii la noi”, a mai spus guvernatorul, care preciza că acest comportament este ori “nepricepere” ori “rea-voinţă”. Astfel, din declaraţiile lui Isărescu şi ale lui Cinteză ar rezulta că cele trei bănci speculatoare sunt destul de mari pentru a fi din cele zece din BUBOR, dar şi din cele ce au mărit ratele clienţilor. Cele trei ar putea fi, astfel Royal Bank of Scotland, adică fosta ABN Amro, Bancpost şi Unicredit Ţiriac Bank.

Pe de altă parte şi Erste, şi Société Générale, băncile-mamă ale celor mai mari bănci autohtone, Banca Comercială Română (BCR) şi Banca Română de Dezvoltare (BRD) au pierderi. Erste a solicitat includerea în programul de salvare derulat de statul austriac, iar SocGen are de la începutul anului o pagubă de 4,9 miliarde de euro de la frauda lui Jerome Kerviel, în plus faţă de pagubele aduse de criza financiară. Cert este că BNR a identificat trei din cele zece bănci comerciale, care participă zilnic la stabilirea ratelor ROBID/ROBOR fără a le nominaliza. Ştim că acestea sunt The Royal Bank of Scotland, Bancpost, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, CEC, Eximbank, ING, Raiffeisen, Banca Transilvania şi Unicredit Ţiriac Bank.

 

Bancherii se apără

Bancherii asupra cărora planează dubii spun că zvonurile nu sunt adevărate. “Este o informaţie fără nici un fundament real şi aberantă din punct de vedere motivaţional. În condiţiile în care peste jumătate din creditele acordate de Bancpost sunt denominate în valută, o depreciere abruptă a cursului de schimb ar fi putut genera o creştere a gradului de neperformanţă a portofoliului de credite. Eventualele pierderi pe care le-am fi suferit în acest mod ar fi depăşit cu siguranţă orice câştiguri pe care le-am fi putut spera din speculaţiile respective”, ne-a precizat Mihai Bogza, preşedinte Consiliul de Administraţie la Bancpost. La rândul său, conducerea UniCredit Ţiriac Bank ne-a declarat că dacă o bancă a practicat dobânzi ridicate la lei pe piaţa interbancară, nu înseamnă că a contribuit la atacul speculativ asupra monedei naţionale. “Atacul speculativ asupra leului nu este legat de afişarea unor dobânzi înalte în piaţă. Cu alte cuvinte, cotarea unor dobânzi mai mari de către o bancă nu poate conduce la concluzia că aceasta a speculat leul, ci doar că a contribuit la creşterea dobânzii interbancare. UniCredit Ţiriac Bank nu a speculat leul şi, în plus, cotarea unor dobânzi înalte a fost generată de solicitările de lichiditate pe care le-am primit din partea altor instituţii financiare, deci nu a fost artificială”, se arată într-o precizare remisă de bancă. Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii RBS nu au răspuns la solicitarea noastră.

 

Atac coordonat

Atacul asupra leului a coincis cu atacuri speculative şi asupra forintului maghiar şi a zlotului polonez. În ultimele trei săptămâni, moneda ungară s-a depreciat semnificativ. La 20 octombrie, forintul pierduse 3,8% faţă de nivelul din 10 octombrie. La 22 octombrie, banca centrală a Ungariei a majorat dobânda de politică monetară cu trei puncte procentuale, de la 8,5% la 11,5%, într-o încercare disperată de a se apăra de atac prin atragerea de depozite. Coincidenţa face ca deprecierea monedei maghiare să vină tot după un studiu al Băncii Goldman Sachs, care a punctat reducerea perspectivei privitoare la forint şi la creşterea economică a Ungariei. Aceasta este exact aceeaşi bancă de pe Wall Street pe care este supărat guvernatorul Isărescu, deoarece următoarea pe lista Goldman se află România la capitolul vulnerabilitate, deşi ţara noastră nu se află în aceeaşi situaţie ca Ungaria, cu fundamente economice total diferite.

Citeşte mai multe despre:   isărescu,   economic,   romania,   piata,   bănci,   atacul

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

România, printre cele mai mici venituri fiscale din UE

România, printre cele mai mici venituri fiscale din UE
Veniturile fiscale colectate de Guvern din taxe, impozite și contribuții sociale au avut, în România anului 2019, o pondere de 26,8% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele Eurostat. Această cifră ne...

Bursele internaționale afectate de pandemie. BVB în scădere

Bursele internaționale afectate de pandemie. BVB în scădere
Bursa de Valori București (BVB) se află, în prezent, pe un trend descendent din cauza răspândirii infecției cu COVID-19. Și marile piețe bursiere din lume manifestă același declin, după cum arată Raportul...

Cum evoluează proiectul de Lege 5G din România + observaţiile Ministerului de Justiţie şi efectele lor

Cum evoluează proiectul de Lege 5G din România + observaţiile Ministerului de Justiţie şi efectele lor
Proiectul de Lege 5G Puteţi găsi aici Proiectul de Lege 5G, un proiect de act normativ, care urmăreşte stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente şi...

Criza COVID-19 frânează câștigurile băncilor

Criza COVID-19 frânează câștigurile băncilor
Diferențele dintre dobânzile acordate de bănci la depozite și cele aplicate la credite au scăzut în perioada de pandemie, atât pentru companii, cât și pentru populație, la instrumentele în lei. În euro,...

Trei din 10 români muncesc stresați de cronometru

Trei din 10 români muncesc stresați de cronometru
Galerie Foto Timpul de muncă și sarcinile de serviciu sunt organizate, în România, în așa fel încât peste 2,5 milioane de persoane ocupate lucreazǎ întotdeauna sau în mod frecvent sub presiunea timpului. Cei mai mulți str...

Petrom: Rezultate slabe, criza continuă

Petrom: Rezultate slabe, criza continuă
Grupul OMV Petrom a raportat pe primele nouă luni ale acestui an rezultate inferioare celor din aceeași perioadă a anului trecut, în contextul crizei COVID-19, una departe de a se fi încheiat. Profitul net a...

Candidații la angajări acceptă și salarii mai mici

Candidații la angajări acceptă și salarii mai mici
Piaţa muncii s-a schimbat complet în ultimul an, iar candidaţii încep să facă anumite concesii atunci când vor să se angajeze, cum ar fi să accepte salarii mai mici sau posturi inferioare, potrivit unui studiu...

Vinuri: suntem în top la producție, nu și la exporturi

Vinuri: suntem în top la producție, nu și la exporturi
România ocupă locul 3 în Uniunea Europeană și locul 13 mondial la producția de vinuri, însă nu apare între primele 15 țări exportatoare, arată estimările Organizației Internaționale a Vinului (OIV) pe...

Adrian Oros: Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari, iar plata pentru arendă nu e la vedere

Adrian Oros: Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari, iar plata pentru arendă nu e la vedere
Mulți fermieri lucrează ilegal suprafețele altor proprietari de terenuri Agricole, proprietari care încasează subvențiile agricole, iar plata pentru arendă nu este trecută la vedere în contractele de arendă, a...

Florin Cîțu despre inflație și dobânzi. Ce se va întâmpla cu economia

Florin Cîțu despre inflație și dobânzi. Ce se va întâmpla cu economia
Inflația nu va crește iar dobânzile vor scădea în perioada următoare. Totodată, România nu va mai reveni la o blocare masivă a populației în case iar economia nu se va închide, potriviit ministrului...

România, printre statele UE cu cel mai mic procent din PIB al taxelor și impozitelor

România, printre statele UE cu cel mai mic procent din PIB al taxelor și impozitelor
Taxele și impozitele reprezentau 41,1% din PIB în 2019, în statele din UE, mai reduse decât în anul precedent, când s-au situat la 41,2%, arată Eurostat. Cel mai scăzut procent a fost în Irlanda -...

Profitul celei mai mari companii româneaști de petrol se prăbușește

Profitul celei mai mari companii româneaști de petrol se prăbușește
Compania OMV Petrom a înregistrat un profit net cu 70% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 826 de milioane de lei. Veniturile din vânzări au scăzut cu 17%, până la 15,1 miliarde...

Weekendul schimbărilor. Reguli noi din 1 noiembrie

Weekendul schimbărilor. Reguli noi din 1 noiembrie
În zilele acestui sfârșit de săptămână (31 octombrie - 1 noiembrie) se vor „alinia” mai multe termene stabilite anterior ca date de intrare în vigoare a unor reglementări noi. Principalele schimbări vor...

MFP: Tratamentul anti-Covid a dublat deficitul

MFP: Tratamentul anti-Covid a dublat deficitul
Guvernul ne spune că sumele „lăsate în economie” pentru combaterea crizei au generat mai mult de jumătate din deficitul bugetar. Mediul de afaceri nu dă semne însă că ar fi beneficiat de mare ajutor,...
Serviciul de email marketing furnizat de