Sporurile nu vor depăşi 30%

Guvernul va renunţa la legile speciale de salarizare, iar raportul dintre salariul minim şi cel maxim va fi de 1 la 15, iar ponderea sporurilor nu va mai depăşi 30%, potrivit principiilor care vor sta la baza legii privind salarizarea unică la stat adoptate ieri de coaliţia de guvernare şi de Executiv. Profesorii şi magistraţii sunt primii care au protestat.

Primul principiu de care Guvernul va ţine cont la elaborarea legii salarizării unice se referă la faptul că nu vor mai exista legi speciale. "Vom avea o singură lege", a anunţat ieri premierul Emil Boc. Deci adio legi speciale de salarizare pentru angajaţii Ministerului Apărării, magistraţi sau diplomaţi.

Raportul între salariul de bază minim şi cel maxim va fi de 1 la 15. În prezent, acest raport este de 1 la 70 şi, în unele cazuri, chiar de 1 la 100, a explicat Boc. El a adăugat că nici un salariu nu va scădea. Salariile mari vor fi îngheţate sau vor creşte foarte puţin, iar salariile mici vor fi majorate într-un ritm mai rapid, pentru a se ajunge la raportul de 1 la 15 între salariul minim şi cel maxim în trei ani - 2010, 2011, 2012, a declarat premierul.

Salariul de bază va fi elementul de bază al venitului salarial, ponderea sporurilor în totalul câştigurilor salariale nemaiputând depăşi 30%. Întrebat cum va reuşi să majoreze salariile mici atât de mult încât acestea să se încadreze în raportul de 1 la 15 comparativ cu salariile mari, Emil Boc a evitat să dea un răspuns clar.

MOTIVE DE DISCORDIE
"Nu am stabilit cum se ierarhizează diversele funcţii bugetare", a declarat premierul. Acestea se vor stabili în perioada următoare, în urma negocierilor cu partenerii sociali, urmând ca proiectul legii salarizării unice să fie definitivat până la 30 iunie. Emil Boc a precizat că Executivul ia în calcul asumarea răspunderii în faţa Parlamentului pentru această lege.

Legea salarizării unice intenţionează să introducă un sistem prin care să aducă la acelaşi nivel salarii pentru funcţii considerate comparabile ca studii şi competenţe, responsabilitatea şi impactul deciziilor, dificultatea activităţilor specifice. Potrivit unei note a grupului de lucru privind salarizarea unitară, funcţii precum cea de medic primar din unităţi clinice, referent superior în minister şi profesor gradul I de liceu, cu vechime între 6-10 ani vor deveni repere după care se vor calcula salariile bugetarilor.

De exemplu, pentru profesor gradul I de liceu, cu vechime între 6-10 ani, s-au propus funcţii echivalente precum sublocotenent şi plutonier adjutant principal cu studii superioare, inspector vamal principal, muzeograf gradul II şi preot de parohie, farmacist sau consilier juridic.

Această grilă a creat dispute în rândul sindicatelor, cele mai nemulţumite fiind cele din educaţie. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) nu este de acord cu aşezarea în aceeaşi poziţie ierarhică a plutonierului adjutant cu profesorul de liceu, cu studii superioare de lungă durată, grad didactic I şi 10 ani de vechime în învăţământ.

Conducerea FSLI subliniază că întâlnirile reprezentanţilor sindicatelor cu cei ai ministerelor şi patronatelor au fost numai nişte discuţii "sterile", care nu au dus la conturarea unui cadru corect şi coerent.

Nici magistraţii nu sunt încântaţi de legea salarizării unice. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România ar vrea ca legea să se aplice pentru "întreg spectrul bugetar, respectiv parlamentari, membrii Guvernului, Preşedintele României, judecători".

Magistraţii nu trebuie puşi în aceeaşi balanţă cu funcţionarii publici, a declarat şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreieş. El a precizat că un judecător român de curte de apel câştigă 6.000-7.000 de lei pe lună cu tot cu sporuri, în timp ce un omolog ungar obţine 4.000 de euro.