Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Încă de la început s-a stabilit că legea avea un termen de aplicare limitat, până la 1 ianuarie 2023. Deși acest termen se apropie, ea nu a fost transpusă în practică niciodată. Fermierii care își făcuseră planurile că de la anul vor putea beneficia de acești bani, trebuie să și le amâne și să spere ca măcar din 2024 Guvernul să se țină de cuvânt.
„Traiectoria de ajustare asumată de țara noastră prin intermediul Programului de convergență 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar (în termeni ESA) să nu depășească 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022 și respectiv 4,4% din PIB în 2023. În acest context se impune adoptarea de măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor permanente, până la un nivel care să permită respectarea condiţionalităţilor asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar și să evite crearea premiselor unui dezechilibru bugetar, cu consecințe negative asupra performanţelor fiscale şi externe ale României”.
Ce subvenții sunt în joc
Schema de ajutor vizează acordare unor sume anuale, iar primele pot fi acordate atât persoanelor fizice, cât şi firmelor şi întreprinderile individuale ori familiale. Potrivit actului normativ, din lista produselor agricole primare fac parte legume, fructe, cereale, animale vii, păsări, lapte, ouă, miere, ciuperci de cultură și hamei. Concret, valoarea primei de comercializare reprezintă contravaloarea în lei a 200 de euro/tonă/10.000 de ouă pentru produsele agricole primare, produsele pescărești și de acvacultură, comercializate către unitățile de procesare și nu poate depăși 20.000 de euro anual/beneficiar, respectiv contravaloarea în lei a 100 de euro/tona/10.000 de ouă pentru produsele agricole primare, produsele pescărești și de acvacultură, comercializate direct pentru consum, care nu poate depăși 10.000 de euro anual/beneficiar.
„Din păcate Legea 236/2020 a devenit o Fata Morgana. Guvernul cheltuiește foarte mulți bani pe lucruri neesențiale, mai ales acum, într-o perioadă în care suntem loviți de crize în cascadă, dar nu are bani să sprijine fermierii români. Eu am spus mereu că până când politicienii nu vor susține cu adevărat producătorul român, nu vom avea o industrie alimentară puternică. Vom rămâne tributari importurilor de produse alimentare, iar acest lucru este o problemă care ține de siguranța națională până la urmă”.
Dragoș Frumosu, președintele Federației SINDALIMENTA
Mierea îi sare pe copii și la anul
O altă lege pe care Guvernul a decis să nu o aplice anul viitor este și Legea nr. 509/2006 privind acordarea de miere ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional. Noua promisiune a Guvernului este data de de 1 ianuarie 2024, după ce aplicare ei a fost suspendată în 2015 prin ordonanțe de urgență succesive. Inițial, banii necesari pentru susținere proveneau din bugetul Ministerului Învățământului, dar ulterior sarcina financiară a fost transferată către bugetele locale ale comunelor și orașelor.
Bugetul pe 2023, între crize multiple și deficite mari
Realizarea bugetului pentru anul viitor este marea provocare pentru Guvern. Într-o perioadă în care se confruntă cu multiple crize, iar modelul de creștere promovat, bazat pe consum, s-a transformat într-o mare vulnerabilitate pentru România, consolidarea fiscal-bugetară trebuie să devină o prioritate la anul. Pe lângă toate acestea, să mai adăugăm și nivelul scăzut al veniturilor fiscale colectate de statul român (taxele, impozitele și contribuțiile datorate de contribuabili și companii). Ele reprezintă peste 80% din bugetul general consolidat, s-au ridicat doar la 27,3% din PIB în 2021, al doilea cel mai scăzut nivel din UE (după Irlanda), potrivit ultimelor date publicate de Eurostat. Suntem cu mult sub media europeană, care este de 42%, dar și sub Bulgaria, care reușește să colecteze venituri fiscale reprezentând 32% din PIB. Eficiența slabă a colectării este demonstrată și de deficitul de încasare a TVA pe care îl înregistrează România, de 34,9%, respectiv 7,4 miliarde de euro la nivelul anului 2019, cel mai mare din UE, mai arată datele statistice.
