Spunem adio porcului de la țară, cârnaților și caltaboșilor de Crăciun

Nici la punctele gastronomice locale sau la pensiunile agroturistice nu se vor putea comercializa astfel de produse, dacă porcii nu provin din ferme. Singura soluție care le rămâne crescătorilor de suine este să intre în legalitate, adică să-și facă ferme și să îndeplinească toate condițiile cerute de actuala legislație.

Legea porcului a fost subiect de dezbatere timp de 9 ani, fiind adoptată în aprilie 2023, când s-a votat proiectul depus de UDMR, în 2021. Recent s-au adus unele modificări, prin normele de aplicare date acum de ANSVSA: se interzice în totalitate vânzarea porcilor crescuți în gospodăriile țărănești, precum și comercializarea cărnii. De asemenea, proprietarii de porci crescuți în gospodărie sunt obligați să declare animalele la Primărie, în Registrul Agricol.

„a) în exploataţia noncomercială de porcine, porcii sunt crescuți exclusiv pentru îngrăşare şi sacrificare pentru consum familial și se interzice comercializarea porcilor, precum și a produselor provenite de la aceștia; b) mişcarea porcinelor dintr-o exploataţie comercială cu status conform autorizată sanitar veterinar se poate efectua având ca destinaţie: 1. exploatații noncomerciale; 2. exploataţiile comerciale înregistrate sanitar-veterinar; 3. exploataţiile comerciale autorizate sanitar-veterinar”, prevăd normele ANSVSA.

Slana intră în ilegalitate

Cei care credeau că mai pot merge în mediul rural să cumpere animale sau carne de la săteni trebuie să renunțe la acest obicei, pentru că devine ilegal. Interpretarea textului de lege include și preparatele din carnea de porc din gospodării. Astfel, devine ilegal să se mai vândă sau să se cumpere șorici, caltaboși, cârnați, lebăr, jumări și chiar pogăcele – un fel de turte din zona Moldovei, în a căror cocă intră jumări tocate. 

Citește pe Antena3.ro

Șefa partidului lui Călin Georgescu, reacție violentă în fața jurnaliștilor, în prima zi în Parlament

Devine ilegală și slana produsă de persoane particulare, în gospodării, dar și carnea la garniță, Pomana porcului și chiar sarmalele, dacă porcul din a cărui carne sunt preparate nu provine dintr-o sursă sigură și controlată, conform legislației în vigoare. 

Din acest punct de vedere ar avea de suferit pensiunile agroturistice și punctele gastronomice locale care preparau ocazional acest tip de produse – adică de Crăciun și de Ignat, dacă se făcea demonstrativ sacrificarea porcului din bătătură, pentru turiști. Cei care mai vor să facă asta trebuie fie să cumpere porcii de la o fermă, fie să-și facă ferme de porci, îndeplinind toate condițiile prevăzute de lege, ca fermieri.

Singurii neîntrebați sunt micii crescători

Pentru elaborarea acestei legi au stat la masa discuțiilor reprezentanții importatorilor și ai crescătorilor de porci din România. Aceștia din urmă s-au declarat întotdeauna mai speriați de concurența pe care le-o fac micii crescători decât de cea a importatorilor, fiind printre principalii susținători ai Legii porcului - deși singura perioadă din an în care marii fermieri ar avea o astfel de concurență e de Ignat și ține de tradițiile românilor, nu de regulile piețelor de desfacere a cărnii.

Singurii care nu au fost consultați – pentru că nu sunt agenți economici și nu fac parte din nicio asociație – sunt oamenii care cresc porci în gospodării, fără a avea ferme. S-a adăugat lupta împotriva pestei porcine africane, pentru care vinovați au fost găsiți tot micii gospodari cu porcii lor din ogradă.

Astfel a trecut noua Lege - nr. 122 din 15 mai 2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane în România -, motivată ca pachet menit să stabilească mai ales controlul pestei porcine africane, cu scopul „reducerii efectelor negative asupra sănătăţii animalelor şi a consecinţelor economice, sociale, culturale şi de mediu, prin aplicarea unor măsuri de control”. 

Ce s-a eliminat inițial, s-a reintrodus acum

Proiectul de act normativ a stârnit numeroase scandaluri, iar ca să scape de acuzații, UDMR s-a dezis de câteva prevederi care afectau grav și electoratul lor – mai ales limita maximă de 5 porci care pot fi crescuți într-o gospodărie. După scandal și declarațiile politice, din proiectul de lege al UDMR s-a eliminat, până la urmă, o singură prevedere conform căreia creşterea porcinelor putea fi făcută „de către persoane fizice, în cadrul exploataţiilor noncomerciale de subzistenţă, înregistrate în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor – SNIIA, care cresc maximum cinci porci, cu respectarea normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, precum şi cu respectarea normelor de biosecuritate şi bunăstare”. 

Inițial se eliminaseră și prevederile potrivit cărora porcinele sunt crescute numai pentru îngrăşare, fiind interzisă reproducţia în aceste exploataţii, iar porcii, carnea şi produsele din carne rezultate în urma sacrificării acestora nu se comercializează şi sunt destinate exclusiv consumului în gospodăria proprie. Dar pe acestea din urmă le-a reintrodus ANSVSA, în normele de aplicare care au intrat în vigoare din 24 octombrie 2023. 

Trucul politic din Legea anti-Ignat: ce s-a scos din textul proiectului inițial a fost reintrodus în normele de aplicare scrise de ANSVSA. Din punct de vedere juridic, este perfect legal, pentru că nu se modifică textul actului normativ, ci aplicarea prevederilor.