Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Hidroelectrica a ajuns intr-o situatie financiara atat de grea din cauza contractelor paguboase incat si-a cerut singura insolventa. Paradoxal, statul apara ArcelorMittal, unul dintre beneficiarii acestor contracte, in fata Comisiei Europene.
Daca de cativa ani rezilierea contractelor avute de “baietii destepti' cu Hidroelectrica se afla in centrul atentiei, statul una spune si alta face in realitate. Romania se face de ras la nivel international, aparand “baietii destepti' de care vrea sa scape si laudandu-i de cat bine au facut aceste contracte.
In raspunsul oficial la declansarea investigatiei, autoritatile au transmis la Bruxelles ca “nu exista un pret al pietei' care sa permita o analiza comparativa a preturilor, contrazicand propriile ordine date de ministerul Economiei, prin care cere tranzactionarea energiei pe OPCOM.
Dintre perlele sustinute de autoritati se remarca faptul ca un contract ar fi considerat incheiat in ziua cand consiliul de administratie s-a pronuntat pentru semnarea sa si nu ziua cand actele sunt parafate! Informatiile apar in decizia de investigare a celor doua contracte ale ArcelorMittal, publicata vineri in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Noi vrem profit mic!
Spicuim din argumentele statului: “Romania sustine, in primul rand, ca nu se intruneste conditia crearii unui avantaj intrucat contractele sunt profitabile pentru Hidroelectrica: sunt acoperite costurile de productie ale companiei si este asigurata o marja de profit'. Reamintim, la momentul ofertei derulate de combinatul siderurgic in decembrie 2010, se aflau in derulare inca doua oferte asemanatoare prin cantitati si conditiile de livrare. Astfel, Arelcor cerea 1,75 TWh de energie la un pret de 133 lei/MWh, iar Petprod alti 1,75 TWh dar la 159 lei/MWh. In schimb, Hidroelectrica a ales sa faca mai putin profit si a dat aceasta cantitate cu 130 lei, raspunzand ofertei Mittal.
Practic, Romania considera ca e mai bine sa faci un profit mai mic, atata timp cat pretul este putin peste costul de productie. Statul se lauda apoi ca aceste contracte sunt in banda, adica functionare continua 24 de ore din 24 timp de 365 de zile pe an, ceea ce-i permite sa-si optimizeze costurile. Problema este ca si celelalte oferte erau la fel. Pe urma, autoritatile argumenteaza ca Hidroelectrica a profitat de aceste contracte prin faptul ca a garantat cu ele diverse credite pentru a-si acoperi finantarea propriilor operatiuni. Din nou, niste contracte mai mari si mai profitabile erau mai bune.
Cand producator, cand furnizor
Fondul Proprietatea considera ca Hidroelectrica avea deja contractata toata energia de care dispunea ,iar pentru intelegerile cu ArcelorMittal a inceput sa cumpere energie mai scumpa de la alti producatori, pentru a putea realiza livrarile din contracte. Ei bine, aici apare o alta fateta a Hidroelectrica: cea de furnizor. Compania are licenta, iar statul argumenteaza ca “incheie cu alti producatori contracte de achizitie de energie electrica sub forma de instrumente de asigurare a vanzarii unui portofoliu echilibrat de energie electrica'. Problema este ca totalul contractelor derulate in acel moment de Hidroelectrica depasea cu mult productia, iar oficialii companiei cunosteau aceasta problema.
Culmea tupeului, statul mai argumenteaza ca societatea este reprezentata in relatiile cu alte parti doar de catre directorul general. Asta in conditiile in care consiliul de administratie numit politic de Ministerul Economiei, a fost cel care a aprobat contractul pe 22 decembrie 2010, semnat fiind in data de 29 decembrie. Punctul se contrazice cu propriul argument al statului, care, putin mai sus, sustinea ca un contract e valabil de la exprimarea acordului, nu de la semnare!
Ce zice Comisia
Pe de alta parte, Comisia Europeana argumenteaza ca sunt implicate resurse ale statului, din moment ce Hidroelectrica este detinuta in proportie de 80% de catre Ministerul Economiei. Comisia sterge pe jos cu argumentele statului si spune ca producatorul de stat ar fi putut obtine un profit mai mare daca ar fi acceptat una dintre ofertele paralele. Mai mult, compania ar fi putut realiza si mai multi bani daca plasa ea insasi oferte de vanzare, nu sa raspunda la ofertele altora. CE mai observa si ca tarifele preferentiale sunt selective, adica au adus beneficii tuturor companiilor din Romania ale grupului siderurgic: ArcelorMittal Galati, Arcelor Mittal Tubular Products Iasi, ArcelorMittal Tubular Products Roman, Romportmet Galati si ArcelorMittal Admet. Contractul din 2009 a fost semnat in timpul mandatului fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, iar cel din 2010 pe vremea lui Ion Ariton.
In cazul in care contractele Mittal vor fi gasite ajutor de stat ilegal, compania va trebui sa returneze diferenta intre pretul luat prin contracte si cel al pietei. In 2010 pretul mediu pe OPCOM pentru electricitatea contractata pe piata contractelor bilaterale era de 160 de lei/MWh iar pe 2011 acesta a fost de 166 lei. Compania ar putea fi, astfel, obligata sa returneze 41 milioane de lei pentru primul contract si 49 de milioane de lei pe cel de-al doilea.
