Statul român se afundă tot mai mult în datorii. Ministerul de Finanţe trebuie să împrumute în acest an 74 de miliarde de lei, din care 50 de miliarde de lei sunt necesari numai pentru rostogolirea datoriilor ajunse la scadenţă. Adică pentru a achita ratele, dobânzile şi comisioanele aferente împrumuturilor interne şi externe pe care statul le-a făcut până acum. Nota de plată pentru dezmăţul public pe banii altora este împovărătoare. Din cele 50 de miliarde de lei, 10,4 miliarde de lei sunt numai dobânzi şi comisioane. Adică, statul aruncă în fiecare zi peste 28,7 milioane de lei, circa 6,4 milioane de euro, numai pe dobânzile aferente datoriei acumulate până acum. Cu aceşti bani am fi putut face în fiecare zi câte un kilometru de autostradă.
Avansul record al economiei de 5,7% din primul semestru al acestui an, cel mai mare din Uniunea Europeană, nu se regăseşte într-o scădere a datoriei publice. Din contră, aceasta este în creştere. Ea s-a majorat de la 315,9337 miliarde de lei, la finele anului 2016, la 352,4852 miliarde de lei la finele lunii mai 2017, arată ultimele date postate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Creşterea este de peste 36,5 miliarde de lei.
Dobânzile le plătim cu noi împrumuturi
Majorarea datoriei publice atrage după sine dobânzi şi comisioane tot mai mari. În acest an, serviciul datoriei publice se ridică la 49,6783 miliarde de lei, din care rambursarea împrumuturilor reprezintă 39,2719 miliarde de lei, iar dobânzile şi comisioanele se ridică la 10,4064 miliarde de lei. Ministerul de Finanţe trebuie să rostogolească titluri de stat în valoare de 30,2871 miliarde de lei pentru care plăteşte dobânzi de 5,3018 miliarde de lei. În plus, trebuie să achite rate de 8,9848 miliarde de lei la împrumuturile externe, la un curs mediu de 4,49 lei/euro, potrivit Proiecţiei datorie publice, document elaborat de Ministerul Finanţelor.
Record de împrumuturi în această vară
Ministerul Finanţelor a răscumpărat titluri de stat în valoare de 15,54 miliarde de lei în perioada mai-iulie 2017. Asta înseamnă 169 de milioane de lei pe zi, adică 37,5 milioane de euro pe zi. Suma este cu 4,68 miliarde de lei mai mare decât în perioada similară a anului trecut.
Recordul a fost în luna iunie când Ministerul Finanțelor a vândut titluri de stat în valoare de 5,825 miliarde de lei. Astfel, ministerul a planificat nu mai puțin de opt licitații de certificate de trezorerie și obligațiuni de stat în valoare de circa 5,3 miliarde de lei, și câteva licitații de obligațiuni prin care a atras încă 525 milioane de lei. Finanţele au împrumutat de pe piaţa internă în primele şapte luni ale acestui an 31,65 miliarde de lei. În plus, în luna martie a fost lansată şi o emisiune de obligaţiuni de stat cu cupon denominate în euro în valoare de 200 milioane de euro.
Tabel 1
Cât a împrumutat statul român de pe piaţa internă
Anul 2017 Anul 2016
Luna Valoare (mld. lei) Valoare (mld. lei)
Ianuarie 3,415 4,56
Februarie 4,215 5,45
Martie 4,075 4,105
Aprilie 4,365 4,220
Mai 4,105 3,645
Iunie 5,825 3,760
Iulie 5,610 3,455
Total 31,65 29,195
Sursa: MF
Un miliard de euro pentru infrastructură
România a împrumutat un miliard de euro de la BEI pentru cofinanţarea proiectelor prioritare de transport. Aceşti bani vor acoperi contribuţia bugetului de stat, care cofinanţează proiecte prioritare de transport, din cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020. Investiţiile se vor concentra pe promovarea unui transport sustenabil şi pe eliminarea blocajelor din reţeaua infrastructurii de transport. Împrumutul este acordat pe o perioadă de până la 25 de ani, din care o perioadă de graţie de până la şapte ani, fiecare tragere fiind considerată un împrumut de sine stătător, cu propria sa maturitate şi perioadă de graţie. Dobânda poate fi fixă sau variabilă, stabilită de comun acord cu BEI şi nu se va percepe decât în cazul în care se efectuează trageri din împrumut.
De ce nu ne putem împrumuta la infinit
Datoria publică a României raportată la PIB este sub 40%, dar nu este mică, aşa cum pare la o primă analiză. Dacă o raportăm la dimensiunea sectorului bancar din România şi la vulnerabilitatea leului faţă de euro şi dolar, este destul de mare. Problema este că statul român nu se mai poate împrumuta la infinit de la bănci, având în vedere că sistemul bancar local deţine 19% din datorie sub formă de obligaţiuni şi titluri de stat. Suma reprezintă 71% din toate împrumuturile acordate de bănci în România. În plus, o devalorizare a monedei naţionale cu 30% faţă de moneda unică europeană ne-ar creşte datoria cu 50 de miliarde de lei şi ne-ar pune într-o situaţie foarte grea.