Sticlarie topita de importuri agresive

Anul 2003 a consfintit o realitate cruda pentru industria autohtona a sticlei. In ciuda faptului ca inca detine importante capacitati de productie si suficient personal calificat, Romania a ajuns, pe fondul scaderii cererii pe pietele interna si internationala, sa importe din ce in ce mai multe pruduse din sticla.

Numai in cursul anului precedent totalul importurilor s-a apropiat simtitor de 125 milioane euro, in crestere cu peste 20 milioane fata de 2002.

Motivele dramaticei involutii a acestui sector de activitate sunt multiple si tin, pe de o parte, de climatul de afaceri intern, respectiv, pe de alta parte, de expansiunea vanzarilor spre Romania din tari ca Ucraina, Rusia sau China si agresivitatea cu care statele respective isi sprijina, prin politici industriale stimulative (preturi, subventii etc.), exportatorii. Numai in 2003, in Romania, preturile gazelor, energiei electrice combustibililor si materiilor prime aferente productiei de sticla (soda, nisip etc.) au crescut in cuantumuri apreciabile in tara noastra, cu mult peste rata inflatiei. In conditiile unei piete mondiale a sticlei cu preturi constante, o crestere anuala de tarif a gazelor de 36,5%, a energiei electrice de 22,65% (in tarile fostei CSI, utilitatile amintite sunt vandute la preturi incomparabil mai mici) sau a sodei de peste 35%, coroborata cu gradul mare de uzura a liniilor de productie si cu tehnologiile invechite din fabricile autohtone, face practic imposibila obtinerea unor costuri de productie decente. In consecinta, sticlarii romani sunt fortati, in imensa lor majoritate, sa vanda sub costuri. Astfel continua decapitalizarea unor societati, fie ele de stat sau intre timp privatizate, construite in anii ceausisti de dezvoltare industriala masiva si care au nevoie urgenta de investitii pentru modernizare.

Investitii minime, supravietuire la cota de avarie

Dupa 1990, in Romania, doar la singura societate unde statul mai este proprietar, GES Boldesti Scaieni (cuptor de geam float de 35 milioane dolari, cu o capacitate de productie de 150 t/zi, importat si instalat cu garantia statului), si la Omega Tarnaveni (cuptor de geam ornament) au fost facute investitii semnificative. In rest, pe ici, pe colo, investitii mai degraba modeste in sectorul generator de valoare adaugata al prelucrarilor. Acestea insa nu pot rivaliza, spre exemplu, cu noua fabrica de geam float pe care concernul britanic Pilkington o va construi in regim greenfield, cu tehnologii de ultima ora, in parteneriat cu Emerging Market Partenership, langa Moscova. Din pacate, pana acum, cu exceptia unor vagi tatonari (Pilkington din Marea Britanie, Guardien din SUA ori Sisecam din Turcia), marii producatori au ocolit Romania, atat in ceea ce priveste achizitionarea fostelor fabrici de stat, cat si in privinta investitiilor de tip greenfield. Iar noii proprietari ai societatilor de profil, indiferent cat de instariti si de binevoitori ar fi ei, nu au nici capacitatea financiara, nici logistica necesara unei lupte concurentiale dupa regulile economiei de piata cu gigantii multinationali de tipul celor anterior amintiti sau cu lupii tineri si expansionisti din fosta CSI si din Asia. Unica tinta, in aceste conditii, nu poate fi alta decat supravietuirea; si aceea in conditii de avarie.

Ambalaje de 27,6 milioane euro, aduse de peste mari

Asa s-a ajuns, de pilda, ca Romania sa importe in 2003 articole de sticlarie si menaj in suma de 12,2 milioane euro (fabricile de profil lucrand in aceasta perioada la jumatate din capacitate din cauza... lipsei pietei), ambalaje de sticla de 27,6 milioane euro (cuptoarele de topit sticla din Bucuresti si Sighisoara fiind oprite) sau geamuri si produse prelucrate de 46,7 milioane euro. Una peste alta, o simpla comparatie spune totul despre dinamica acestui sector de activitate. Intr-o tara in care s-a construit intr-o dusmanie, de la sali de sport si pana la centre de afaceri cu zeci de etaje, cu aproximativ acelasi numar de angajati ca si in 2002, anul trecut, industria de profil a importat cu 20,1% mai mult si a exportat cu doar 1,4% mai mult.