Ştiri pe scurt

20 mai 2009

Rusia ar vrea South Stream pe lista de priorităţi a UE, alături de Nabucco

Rusia va propune Uniunii Europene să introducă South Stream pe o listă de proiecte energetice prioritare, care include şi Nabucco, a declarat, marţi, directorul general adjunct al Gazprom, Alexander Medvedev, citat de RIA Novosti. "Formulăm o cerere pentru includerea South Stream pe lista de proiecte prioritare ale UE şi nu vedem niciun motiv pentru care această cerere ar trebui respinsă", a spus el la reuniunea anuală pe tema cooperării în domeniul gazelor naturale UE-Rusia, care se desfăşoară la Berlin. Alexander Medvedev a atras atenţia că Europa va avea probleme în asigurarea cantităţii suplimentare de gaze naturale necesare până în 2020, de 80-100 de miliarde de metri cubi anual, în lipsa unor noi rute de transport din Rusia. "Acei politicieni europeni care încearcă să blocheze proiectele Rusiei au o responsabilitate enormă", a declarat el.
În ciuda ameninţărilor voalate, oficialul Gazprom a ţinut să precizeze că nu consideră rival proiectul Nabucco. Asta deşi Rusia nu are cum să vadă cu ochi buni acest gazoduct care o ocoleşte. Rusia este cel mai important furnizor de gaze naturale pentru Europa şi vrea să-şi păstreze acest statut prin construirea gazoductului South Stream pe sub Marea Neagră, între ea şi Bulgaria, de unde se va ramifica o dată către nord-vest spre Austria, apoi către sud, spre Grecia şi Italia. Asta în timp ce gazoductul Nabucco ar urma să unească centrul Europei de Asia Centrală, ţintind reducerea dependenţei de gazul rusesc.
Nabucco, care ar urma să treacă şi prin România, a fost inclus de Comisia Europeană pe lista programului de dezvoltare a infrastructurii energetice care beneficiază de fonduri comunitare de patru miliarde de euro. În plus, România ar putea primi sprijin financiar şi pentru interconectarea sistemului de transport al gazelor cu cele din Ungaria şi Bulgaria, respectiv dezvoltarea infrastructurii echipamentelor care să permită inversarea fluxului de gaze în eventualitatea unei întreruperi de scurtă durată a aprovizionării. Din finanţarea totală de 320 de milioane de euro pe care România o poate primi pentru aceste proiecte, 200 de milioane de euro sunt prevăzute pentru Nabucco.


Lista scurtă la selecţia administratorului Fondului Proprietatea, decisă săptămână viitoare

Lista scurtă de 2-3 ofertanţi pentru faza finală a procesului de selecţie a administratorului Fondului Proprietatea (FP) va fi decisă lunea viitoare, comisia de selecţie prelungind termenul limită care a expirat marţi.
"Comisia a decis să mai analizeze datele din unele oferte şi a prelungit termenul limită. Luni se va anunţa lista scurtă a companiilor care vor participa în faza finală de selecţie a administratorului", au declarat surse apropiate procesului, citate de Mediafax.
La începutul lunii mai, comisia a decis că procesul de selecţie a administratorului FP va continua cu cinci dintre cei opt ofertanţi iniţiali, aceştia fiind acceptaţi pentru etapa dialogului competitiv. Cei cinci ofertanţi - Aviva Investors Global Services, Blackrock Investment Management, Franklin Templeton Investments, ING Investment Management şi Morgan Stanley Investment Management - s-au calificat pentru a participa la etapa a doua a procedurii de selecţie, respectiv etapa dialogului competitiv. "Ca urmare a dialogului competitiv purtat cu ofertanţii, Comisia de Selecţie a agreat astăzi (marţi, n.r.) forma finală a contractului de administrare, forma finală care va fi transmisă candidaţilor pentru a obţine acceptul acestora până vineri, 22 mai (...), în conformitate cu cerinţele din documentaţia de selecţie", se arată într-un comunicat al comisiei. Reprezentanţii comisiei menţionează totodată că, având în vedere stadiul procedurii de selecţie, durata celei de-a doua etape a fost prelungită de la zece la 15 zile lucrătoare.


Obama propune primul proiect de lege din istoria SUA privind reglementarea emisiilor automobilelor

Preşedintele american, Barack Obama, a propus, marţi, primul proiect de lege din SUA privind emisiile poluante ale automobilelor, într-o încercare de a reduce gazele cu efect de seră, dar şi dependenţa de importurile de petrol.
Iniţiativa se concentrează pe cel mai strict plan din istoria SUA de creştere a standardelor pentru vehiculele de pasageri, sporind semnificativ presiunile asupra producătorilor de a fabrica maşini şi camionete mai eficiente din punctul de vedere al consumului de carburanţi şi al gazelor emise. Propunerea prevede ca, din 2016, vehiculele de pasageri din SUA să consume, în medie, un galon de carburant la 35,5 mile, ceea ce ar permite economisirea anuală a 18 miliarde de barili de petrol. De asemenea, Agenţia pentru Protecţia Mediului va reglementa, pentru prima oară, emisiile de gaze poluante ale maşinilor.
Obama a declarat la Casa Albă că proiectul oferă producătorilor mai multă certitudine referitoare la strategia federală în domeniu şi le permite o planificare mai bună pentru viitor. "Situaţia de status quo nu mai este acceptabilă. Zeci de ani, am făcut prea puţin pentru a creşte eficienţa vehiculelor din America", a arătat Obama. Propunerea, dacă va fi finalizată, va rezolva, totodată, o dispută între statul California şi guvernul federal, referitoare la măsurile de combatere a emisiilor poluante care duc la încălzirea globală. California va adopta strategia federală în domeniu, iar o serie de procese intentate împotriva măsurilor acestui stat de combatere a poluării, mai ales de către industria auto, îşi vor pierde utilitatea, a precizat administraţia Obama.


AVAS vrea să transfere Finanţelor obligaţiile referitoare la păgubiţii FNI

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) vrea să transfere Ministerului Finanţelor obligaţiile legate de Fondul Naţional de Investiţii (FNI), dar nu a renunţat, deocamdată, la contractarea creditului de 210 milioane lei cerut Trezoreriei pentru finalizarea plăţilor către păgubiţi.
AVAS a elaborat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, privind subrogarea Ministerului Finanţelor Publice în drepturile şi obligaţiile deţinute de Autoritate în temeiul Legii 333/201 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii. Intenţia este fundamentată, printre altele, prin faptul că, deşi instituţia este succesorul în obligaţii al CEC Bank, acţionarul unic al băncii este Ministerul Finanţelor.
AVAS a cerut anterior un împrumut de la Trezorerie, de 210 milioane lei, pentru efectuarea plăţilor către păgubiţi, pentru care a iniţiat deja un proiect de lege, aflat în dezbatere în Parlament. "Proiectul de lege îşi urmează cursul în Parlament. Dacă Ordonanţa va fi aprobată, se va retrage proiectul", a declarat Mircea Ursache, preşedintele AVAS.
El a precizat că îi este dificil să nominalize care va fi sursa pentru finalizarea plăţii către foştii investitori FNI. "Sunt bani publici pentru ce-au greşit unii la un moment dat, indiferent dacă-i plătesc eu sau Ministerul de Finanţe", a mai spus şeful AVAS.
Din momentul intrării în vigoare a ordonanţei, Finanţele ar urma să preia de la AVAS calitatea procesuală în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, atât în faza de judecată, cât şi de executare silită.


Cele mai mari 30 de companii de asigurări din Europa, supuse testelor de stres în 2010

Cei mai mari 30 de asigurători europeni vor fi supuşi unor teste de stres obligatorii, în 2010, pentru a evalua capacitatea acestora de a rezista la criza financiară, a anunţat, marţi, comitetul european al autorităţilor naţionale de reglementare.
"Trebuie să luăm în calcul riscul extinderii (problemelor - n.r.) în timpul crizei", a declarat Thomas Steffen, preşedintele Comitetului Autorităţilor Europene de Supraveghere a Asigurărilor şi Pensiilor Ocupaţionale. Impactul crizei asupra asigurătorilor depinde de durata acesteia, a adăugat Steffen. "Companiile europene de asigurări sunt solide, însă, cu cât durează mai mult criza creşte şi impactul asupra acestora. Testul de stres din 2010 va avea la bază rezultatele din 2009", a spus oficialul, care conduce autoritatea naţională de supraveghere a sectorului asigurărilor din Germania. Testele vor viza marii asigurători europeni, ca Allianz, AXA sau Generali.


Guvernul retrage banii de investiţii de la ministere şi administraţii dacă nu organizează licitaţii

Guvernul va retrage fondurile pentru investiţii alocate ministerelor, administraţiilor locale şi altor ordonatori principali de credite care nu organizează la timp licitaţiile aferente proiectelor de infrastructură, iar banii vor fi redistribuiţi altor instituţii, a declarat premierul Emil Boc. "Dacă administraţiile locale nu vor organiza la timp licitaţiile, atunci vom fi nevoiţi să retragem sumele de bani alocate acestora şi să le dăm altor administraţii", a spus Boc, precizând că aceeaşi procedură va fi aplicată şi în cazul ministerelor.
El a adăugat că în al doilea semestru al anului va fi realizată o evaluare a licitaţiilor organizate pentru proiecte finanţate din fonduri comunitare.


Activele băncilor au crescut cu 5,7% în primul trimestru, rata solvabilităţii a scăzut la 12,03%
Activele băncilor comerciale au crescut în primul trimestru cu 5,73%, de la 314,6 miliarde lei în decembrie la 332,4 miliarde lei în martie, în timp ce rata solvabilităţii s-a redus uşor, de la 12,34% la 12,03%, potrivit datelor BNR.
Limita minimă pentru indicatorul de solvabilitate (raportul dintre fonduri proprii şi active ponderate în funcţie de riscuri) este de 8%, dar banca centrală va ridica pragul minim la 10%, cel mai probabil din septembrie, măsură care figurează şi printre condiţiile acordurilor de finanţare încheiate cu FMI şi UE.
La finele lunii martie, raportul dintre creditele restante şi îndoielnice şi total portofoliu de credite la valoare netă aproape s-a dublat faţă de decembrie, de la 0,35% la 0,66%.
De asemenea, ratele anualizate ale rentabilităţii capitalurilor şi activelor au devenit negative, la -2,88%, respectiv -0,25%, în condiţiile unei pierderi financiare la nivelul sistemului, în premieră pentru un trimestru.
Potrivit directorului Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, pierderea băncilor s-a ridicat la aproximativ 50 de milioane de euro.
Rata rentabilităţii activităţii de bază, raportul dintre veniturile operaţionale şi cheltuielile operaţionale a coborât la 174,93% faţă de 179,56% în decembrie şi 182,04% la finele lunii septembrie 2008.