Străinii au mai multă încredere în România decât avem noi

România va deveni anul viitor a doua economie din noua Europă, după Polonia. Străinii ne privesc performanțele cu ochi buni, însă la nivel național ne confruntăm cu un deficit de încredere, în ciuda faptului că estimăm pentru 2016 cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, de aproape 5%. Și în 2017 estimările indică faptul că economia românească  va avansa cu 3,5%.

“Străinii au mai multă încredere în noi decât avem noi, iar agențiile de rating ne creditează cu mai multă încredere decât ne credităm noi”, a declarat Sergiu Oprescu, președinte Asociației Române a Băncilor și președinte executiv Alpha Bank, la seminarul EU Cofile, cu tema “România, de 10 ani în Uniunea Europeană, avantaj sau dezavantaj”. Acesta a adăugat că România are toate şansele să devină, anul viitor, a doua cea mai mare economie din noua Europă, adică din țările intrate în Uniunea Europeană după căderea cortinei comuniste. „În 2017, am putea avea a doua economie ca mărime din noua Europa și s-ar putea să ajungem şi poate să depășim PIB-ul Greciei. Acum, avem un PIB de 160 de miliarde de euro și o economie în creștere, în timp ce alte state au constrângeri”, a spus Oprescu. Bulgarii au un PIB de numai 44 miliarde de euro, iar ungurii, de 109 miliarde de euro.

Bunăstarea e redusă

Dacă raportăm însă PIB-ul la numărul de locuitori, vedem că România nu mai stă atât de bine, ocupă abia a patra poziție din coada clasamentului european, cu numai 8.000 de euro pe cap de locuitor. Din țările UE, numai bulgarii au PIB-ul pe locuitor mai scăzut ca noi, respectiv 6.100 de euro. Ungurii au 11.000 de euro, polonezii 11.300 de euro, cehii au 15.800 de euro, grecii ating 16.200 de euro, iar slovenii - 18.700 de euro. Spre comparaţie, italienii au 26.900 de euro pe cap de locuitor, francezii 32.800 de euro, iar nemții 37.400 de euro.

Președintele ARB consideră că am putea avem un PIB pe cap de locuitor în intervalul 10.000-20.000 de euro, dar acesta ar trebui susținut de încrederea firmelor și a românilor, inclusiv în finanţarea prin credite, dar și prin programe guvernamentale.

Creditarea generează creștere economică

Nivelul redus al PIB-ului pe cap de locuitor are corespondent și în nivelul scăzut al creditării din economie. Președintele ARB a explicat că România are potențial de creștere în toate cele patru domenii economice strategice: agricultură, servicii, industrie și construcții, însă acest potențial de creștere trebuie stimulat și creditat. “Se observă o legătură foarte strânsă între PIB ul pe cap de locuitor și creditele pe cap de locuitor dintr-o țară. Nu este întâmplător faptul că România este ultima din Uniunea Europeană la raportul credite pe locuitor, cu 2.400 de euro, în timp ce grecii au 18.300 de euro, bulgarii 3.500 de euro, ungurii 3.800 de euro, iar polonezii 5.800 de euro”, spune Oprescu.

“Avem un deficit de încredere la nivel naţional și un surplus de încredere la nivel internațional. Trebuie să balansăm acest dezechilibru între cele două poziții” Sergiu Oprescu, ARB

Cu un PIB de 8.000 de euro pe cap de locuitor, românii au prins gustul consumului, al excursiilor și al economisirii și nu sunt foarte interesați să dezvolte afaceri. Par mulțumiți cu puțin.