Taxa de cogenerare, un eşec plătit de populaţie

Taxa a fost introdusă în 2011 cu scopul finanțării construcției de noi centrale/modernizarea celor existente, pentru a avea o eficiență superioară și astfel să ajungă să producă energie electrică și termică mult mai ieftină în viitor, respectiv să se ajungă ca într-un termen de circa 5-10 ani costurile cu energia să fie mai mici și consumatorii să ajungă să plătească mai puțin, potrivit preşedintelui Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă.

Efectele, după 9 ani

Cu alte cuvinte consumatorii plăteau o sumă de bani în avans şi erau răsplătiți prin faptul că vor plăti mai puțin în viitor, a scris pe site-ul asociaţiei Dumitru Chisăliţă. Un principiu sănătos, spune acesta, dar care a fost deturnat, iar după 9 ani de la introducerea ei ne-am ales cu:

- foarte puține centrale de cogenerare care să aducă speranța unei facturi mai mici în viitor sau chiar siguranța accesului la energie termică;

- prețurile energiei electrice pentru populație au crescut în această perioadă cu 48,58%;

- valoarea taxei de cogenerare s-a triplat în cei 9 ani de la introducerea ei.

Citește pe Antena3.ro

Ce avere are Călin Georgescu, candidatul care a provocat cea mai mare surpriză la alegerile prezidențiale

Ponderea „taxei” de cogenerare în factura unei case cu un consum mediu lunar de 120 KWh era, înainte de 1 noiembrie 2020, de 3% și va ajunge în prezent la 3,75%, respectiv ridică valoarea facturii lunare pentru o casă cu 0,8%.

Una a spus UE, alta am făcut noi

Totul a fost posibil prin specularea unor articole din Directiva Europeană privind producerea de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență (Directiva 2004/8/CE), care a permis continuarea subvenționării mascate a sistemului de producție a energie termice prin această taxă de cogenerare. Directiva europeană prevedea dezvoltarea de centrale de cogenerare cu randamente de 75-80%, respectiv centrale în care costurile cu combustibilul se reduce de 2,5 ori, permițând astfel posibilitatea reală de scădere a prețului energie electrice și energie termice (randamentul CET-urilor românești vechi fiind estimat în unele lucrări la circa 30%), mai scrie în postarea sa de pe site-ul Asociaţiei Energia Inteligentă Dumitru Chisăliţă.