Ţeapa electricienilor

Statul vrea să dea o ţeapă de 18 milioane de euro salariaţilor de la fosta filială Electrica Oltenia, prin vânzarea în totalitate a pachetelor minoritare deţinute grupului energetic ceh CEZ.

Foştii şi actualii salariaţi ai CEZ din România sunt foc şi pară pe statul român, care vrea să le dea o ţeapă de 18 milioane de euro, potrivit estimărilor făcute de Federaţia Naţională a Sindicatelor din Electricitate Univers.

Grupul CEZ este acţionar împreună cu societatea de stat Electrica şi cu Fondul Proprietatea, al cărui acţionar majoritar este tot statul român, la companiile CEZ Distribuţie, CEZ Vânzare şi CEZ Servicii. La primele două are drept de opţiune de cumpărare a pachetelor minoritare deţinute de Electrica şi de Fondul Proprietatea.

Pentru acestea a oferit 192,68 milioane de euro pentru acţiunile Fondului Proprietatea la cele două companii şi 121,99 milioane de euro pentru titlurile deţinute de Electrica, rezultând un total de 314,67 milioane de euro. CEZ deţine câte 51% în cele trei companii, în vreme ce Fondul Proprietatea are în portofoliu câte 30% la capitalul CEZ Distribuţie şi CEZ Vânzare, iar la CDZ Servicii are o participaţie de 12%.

Electrica are, la rândul ei, câte 18,99% în CEZ Distribuţie şi CEZ Vânzare şi 37% din CEZ Servicii. Aici apare problema. Potrivit legislaţiei privatizării, foştii sau actualii salariaţi din cadrul Electrica Oltenia au dreptul să cumpere 10% din companie, iar aceste acţiuni trebuie date din portofoliul deţinut de Electrica.

"Nimeni nu poate să-mi ia dreptul de a cumpăra acţiuni. Electrica ne spune că în trei ani de la privatizare nu le-am cumpărat, dar noi nu le-am luat pentru că statul nu le-a dat", a declarat pentru Jurnalul Naţional Adolf Mureşan, preşedintele Federaţiei Univers.

BĂLBE DE STAT
Statul şi-a de mai multe ori cu stângul în dreptul în privinţa angajaţilor de la companiile energetice privatizate de-a lungul timpului şi a acţiunilor care li se cuvin. Termenul până la care salariaţii CEZ Oltenia şi E.ON Moldova puteau cumpăra 10% din acţiunile companiilor era iniţial 31 decembrie 2007. Ulterior, deoarece Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), care avea în portofoliu atunci companiile energetice, nu a putut da salariaţilor acţiunile, termenul a fost prelungit până la 30 septembrie 2008. Ulterior au venit alegerile, iar o dată cu formarea cabinetului Boc, companiile energetice au revenit la ministerul Economiei. "Este un drept conferit de lege şi, dacă nu se respectă legea în ţară, poate n-o mai respectăm nici noi", ameninţă Mureşan. El mai spune că, în cazul în care salariaţii nu vor primi acţiunile, "sigur se va lăsa cu un proces civil" şi că sindicaliştii deja au trimis un punct de vedere ministerului Economiei şi au alertat organismele internaţionale.

Electrica ne-a răspuns că în acest moment desfăşoară discuţii cu CEZ pe marginea exercitării opţiunii de cumpărare şi că va furniza mai multe detalii la finalizarea discuţiilor.

VALOAREA CORECTĂ
Vânzarea acţiunilor către salariaţi trebuie să se facă la preţul plătit de CEZ la momentul privatizării. Potrivit auditorului PricewaterhouseCoopers solicitat de Fondul Proprietatea, cei 30% deţinuţi la CEZ Distribuţie valorează 192 de milioane de euro, iar cei 30% de la CEZ Vânzare sunt 18,4 de milioane de euro. La un calcul simplu, asta înseamnă că participaţiile de 10% în ambele firme ale salariaţilor ar fi 64 de milioane de euro la CEZ Distribuţie şi de 6,13 milioane de euro la CEZ Vânzare. Adică 70,13 de milioane de euro în total. Dacă ne luăm numai după oferta făcută de grupul ceh pentru titlurile FP, atunci cei 10% din ambele firme tot ar valora 64,22 de milioane de euro. Potrivit sindicaliştilor, peste 30.000 de oameni au dreptul de a cumpăra acţiuni la fostele filiale Electrica.

Miză uriaşă
Acţiunile care le revin salariaţilor după privatizarea mai multor companii din energie sunt cele mai vânate, deoarece statul român a negociat un preţ mic şi între timp valorile societăţilor au crescut ca urmare a modernizărilor făcute de investitorii străini. După ce companiile au fost achiziţionate de investitori, ele au fost divizate ca urmare a politicii UE de separare a activităţilor de distribuţie de cele de furnizare. Angajaţii E.ON Moldova au dreptul de a cumpăra cei 10% până la finele lui 2010, iar în cazul filialelor cumpărate de Enel (Banat, Dobrogea, Muntenia Sud) nu există un termen precizat. Enel a achitat 69,1 milioane de euro pentru Electrica Banat şi 42,7 milioane de euro pentru Electrica Dobrogea. Pentru Muntenia Sud, statul a obţinut până la urmă 820 de milioane de euro. Electrica Oltenia a fost vândută CEZ pentru 166,5 de milioane de euro, iar Electrica Moldova companiei germane E.ON, în schimbul a 100 de milioane de euro. Gaz de France a preluat Distrigaz Sud cu 311 de milioane de euro, în vreme ce E.ON a cumpărat Distrigaz Nord pe 303 de milioane de euro. De asemenea, cei 8% cuveniţi salariaţilor Petrom sunt subiect de dispută. Valoarea titlurilor care trebuie date este de 0,0525 de euro pe acţiune. Ieri titlurile Petrom se tranzacţionau cu 0,0619 de euro, ceea ce înseamnă că numai diferenţa este de 280 de milioane de euro.