Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un adevărat „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor” (SMID) este cel care include mulțimea elementelor constituente în domeniu într-un „tot” sistemic, de la solicitări din partea Unităților Administrative Teritoriale, a organismelor deliberative, până la primirea rezultatelor, respectiv satisfacerea cerințelor de mediu curat, sustenabil și salubrizat.
În România gospodărirea integrată a deşeurilor este vitală pentru comunitate din următoarele motive: capacitatea depozitelor scade continuu; unele materiale din deşeuri sunt surse naturale, ceea ce impune recuperarea lor; elementele componente care se regăsesc în volumul de deşeuri biodegradabile pot constitui oportunitate de a începe activități de producere a energiei electrice şi termice. Toate deşeurile biodegradabile pot fi transformate tehnologic, printr-o serie de procedee, în diferite produse combustibile. Se poate recurge la solidificarea deşeurilor biodegradabile (producerea de peleţi, brichete). Gazeificarea înseamnă producerea gazului de sinteză din bio-produse solide. Lichefierea reprezintă transformarea biocombustibilului gazos în combustibil lichid (bio-diesel, bio-etanol, etc.).
Din experiența, practica și expertiza Grupului Industrial SC SUPERCOM SA București, formalizarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) la nivel de entitate presupune reuniunea organizării integrate cu conducerea integrată, ceea ce determină apariția și aplicarea „managementului integrat”.
Criteriile de eficienţă economică şi inovaţională
Citește pe Antena3.ro
Soluţiile tehnice şi tehnologice, respectiv cele manageriale, adoptate în cadrul fiecărui proiect integrat trebuie să corespundă criteriilor de eficienţă economică şi inovaţională, cel puțin pe plan național. Managementul modern al deșeurilor menajere urbane în România are șanse de reușită dacă abordarea se face la nivel de ansamblu și sunt integrate interesele mai multor actori sociali și economici. În contextul abordării variantei de focalizare pe colectarea separată, sortată a deșeurilor, propunerea noastră este ca, la blocurile de locuințe, în Municipiul București să fie amenajate puncte de colectare (aproximativ 1 la 40 de apartamente), separând, respectiv depunând deșeurile în patru tipuri de containere ecologice: Containerul Deșeuri Organice; Containerul Sticlă, Plastic, Metal; Containerul Hârtie și Carton și Containerul Deșeuri Reziduale.
Extrapolând metodele de colectare aplicabile în majoritatea Statelor Membre ale UE pentru colectarea deșeurilor generate în gospodării propunerea noastră pentru o listă de variante se referă, în principal, la colectarea din „poartă în poartă” (deșeul este colectat cu o anumită frecvență de la domiciliul generatorului, recipienții utilizați fiind saci sau pubele), colectarea prin „puncte de colectare” (amplasate la o distanță acceptabilă pentru generator, cca. 50 m., cu containere de capacitate medie), respectiv puncte de colectare municipale, dedicate deșeurilor speciale care se generează cu frecvență scăzută - deseuri voluminoase, precum mobilier, deșeuri de mari dimensiuni, de la renovări și reparații, DEEE, deșeuri periculoase, deșeuri de grădină, vegetale – crengi, iarbă ș.a..
Cum trebuie făcută colectarea
Deșeurile reciclabile pot fi colectate fie separat, pe tip de deșeu, fie în amestec, ținând cont de compatibilitatea anumitor fluxuri de material, așa cum este cazul așa numitelor „ambalaje ușoare”, fracție compusă din plastic și metal. O altă abordare este colectarea în amestec a materialelor reciclabile: plastic, metal, sticlă și hârtie, metodă care este din ce în ce mai mult evitată în condițiile în care pentru a fi acceptate la reciclare, deșeurile trebuie să îndeplinească anumite condiții de calitate.
În România, noile depozite ecologice de deșeuri ar trebui să primească pentru depunere numai acele componente pentru care nu există soluție de reciclare (depozitele trebuie să îndeplinească standardele tehnice de bază potrivit Directivei 99/31/EC și Directivei de prevenire și control integrat al poluării 96/61/EC). Practic, în România, în numeroase cazuri se înregistrează compostarea ineficientă, urmare a incompletitudinii colectării separate a deșeurilor organice. Durata totală a unei șarje de compostare este de 12 săptămâni.
Ce instrumente juridice folosim
Instrumente juridice ale UE în materie de reglementare a tratării deşeurilor biologice se referă la Regulamentul privind agricultura ecologică, Etichetele ecologice pentru amelioratorii de sol şi pentru substraturile de cultură. Valorificarea energetică se petrece pe baza unui angajament la nivel comunitar privind atingerea, pînă în 2025, a obiectivului de 20% în ceea ce priveşte ponderea energiilor din surse regenerabile în cadrul consumului energetic final.
Comisia Europeană încurajează puternic utilizarea tuturor tipurilor de biomasă, inclusiv a deşeurilor biologice utilizate în scopuri energetice, şi le impune statelor membre să elaboreze planuri naţionale de acţiune care să expună politicile naţionale de dezvoltare a resurselor de biomasă şi să exploateze noi resurse de biomasă în cadrul unor utilizări diferite.
Gestionarea deşeurilor biologice în România
Depozitarea deşeurilor biodegradabile nu prezintă aproape niciun avantaj. Deşeurile nu pot fi complet eliminate - depozitarea deşeurilor echivalează cu pierderi irecuperabile de resurse şi de teren. Incinerarea deşeurilor biologice împreună cu deşeurile municipale mixte poate fi utilizată pentru a valorifica energia dintr-o sursă de carbon neutru, constituind astfel o alternativă la combustibilii fosili, contribuind la lupta împotriva schimbărilor climatice. În privința tratării biologice a deșeurilor, se estimează că, în perspectiva orizontului de 100 de ani, aproximativ 8% din materia organică prezentă în compost va rămâne în sol sub formă de humus. Având în vedere că majoritatea emisiilor rezultate în urma activităţilor de tratare mecano-biologică provin în urma tratării biologice a deşeurilor biodegradabile, emisiile în aer sunt similare celor generate în urma compostării sau a digestiei anaerobe.
Citat
Tranziţia către economia circulară este o oportunitate de răsturnare a blocajelor economice, fiind posibilă instaurarea dominaţiei eco-tehnologiilor, care sprijină circularităţile ce cuprind deșeurile.
Ecosistemele reciclează orice tip de deșeuri, astfel încât nu rămâne nicio resursă neutilizată.
În întreprinderea modernă deșeurile devin materii prime pentru alte fluxuri de producție.
Se propune introducerea de condiționalități constructiv-funcționale preomologate pentru tehnică și tehnologii care să răspundă nevoii de procesare totală a deșeurilor.
Principalele propuneri pentru implementare
Este necesar ca strategiile de gestionare a deşeurilor în România să fie elaborate la o scară corespunzătoare, prin asumarea unei abordări structurate şi cuprinzătoare, precum cea bazată pe ciclul de viaţă (Life Cycle Thinking - LCT) şi instrumentul asociat al evaluării bazate pe ciclul de viaţă (Life Cycle Assessment - LCA), pentru a evita astfel subiectivitatea și pierderea din vedere a unor aspecte relevante. Considerăm că pentru România este nevoie de o „Foaie De Parcurs” (Roadmap) pentru introducerea și dezvoltarea managementului deșeurilor (Waste Management) (Roadmap to Improve Waste Management in Romania). De aceea, PNGD trebuie să fie bază, esențialitate strategică pentru o astfel de Foaie de parcurs. Recurgerea la procedura de urgență pentru atribuirea/ delegarea serviciului de salubrizare și gestionare a deșeurilor în județele României pentru a determina operaționalizarea imediată și responsabilă a activităților în domeniu.
Inspectarea și evaluarea tehnologică a fiecărui Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) din fiecare județ și evaluarea pentru actualizare conceptuală și tehnologică a Centrelor de Management Integrat al Deșeurilor (CMID-uri). Se constată, efectiv, că în majoritatea CMID-urilor lipsesc verigi, părți din infrastructura de bază, ceea ce le face nefuncționale. În structura de bază a CMID-urilor lipsesc secții/ sectoare, module obligatorii de producție (transfer, sortare, prelucrare/ tratare, depozitare ș.a.). Ca atare, este strict obligatoriu și urgent ca, în fapt, CMID-urile în toate județele să devină real operaționale.
Trebuie să se stabilească și inventaria mulțimea de elemente componente ale Imaginii-cadru tehnologice, standard a infrastructurilor tehnologice ale CMID-urilor. Pe această bază se va recurge la demararea investițiilor în domeniu. De asemenea, sunt necesare noi capacități tehnologice de sortare / procesare / valorificare a deşeurilor pentru a face posibilă realizarea obiectivelor anuale de reducere a cantităților de deşeuri încredințate spre eliminare finală (depozitare).
Colectarea amestecată (mixtă) este mai ieftină, deoarece nu sunt necesare multe investiții, însă, mai apoi, prelucrarea deșeurilor amestecate este mai scumpă și necesită investiții mult mai multe, costuri, sunt afectări de mediu etc. Nu trebuie căzut în capcana ieftinătății (aparente, imediate, în primă fază) a colectării amestecate/ mixte. Sunt necesare investiţii pentru tratarea deşeurilor alimentare, stații pentru procesare și depozite pentru deşeuri inerte, situația fiind asemănătoare și pentru deșeurile rezultate din activitățile de construcţii și demolări. De asemenea, sunt necesare precizări mai clare, prin care se corelează înțelegerea noțiunii de Deţinător de deşeuri cu cea de „Producător de deşeuri”, care înseamnă orice persoană ale cărei activităţi generează deşeuri, producător de deşeuri sau orice persoană care efectuează operaţiuni de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziţiei acestor deşeuri – conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1.
